Capitolul 6.

10.3K 415 27
                                    

Aş vrea să vă spun că mi-aş dori să fac un Trailer la această carte, însă windows-ul meu nu îmi permite să salvez gif-urile. Deci cine ar dori să mă ajute cu trailerul să-mi dea un mesaj, aş fi recunoascătoare. A, da, îmi place că la celelalte capitole am depăşit pragul de 100 de citiri şi la primul chiar pragul de 280. Să sperăm că o să ajung cândva la 1000 de citiri.

Mă trezesc înconjurată de braţele mari ale lui Justin. Mâinile mele şi-au făcut loc de ceva timp pe abdomenul lui Justin. Mă uit atent la faţa lui. Pare aşa de inocent când doarme...însă nu e deloc aşa.

Nu vreau să scap de strânsoarea mâinilor sale ce îmi emană căldură şi protecţie. Chiar dacă Justin poate fi periculos pentru mine, simt că sufletul meu şi-a regăsit iubirea. Îl aud pe Justin că trage aer în piept semn că s-a trezit. Capul meu îşi face loc pe pieptul său, el fiind acum perna mea. Mâna sa începe să se joace în părul meu. Mă sărută uşor pe cap şi continuă să se joace în părul meu. Încep să mă joc şi eu pe abdomenul său, el încordându-l.

-Dar tatăl tău unde e? rupe tăcerea

-Tata...tata a murit la un protest acum 3 ani... adică aşa am fost informaţi, chiar dacă nu i s-a găsit trupul...

O lacrimă de a mea pică pe pieptul lui Justin. Îmi întoarce capul încât să îmi poată vedea faţa.

-Hei! Nu mai plânge...îmi pare rău pentru tine, ştiu că suferi din cauza...

Faţa lui se întristează şi mă strânge tare în braţe.

-Eu am fost abandonat de părinţi la o casă de copii. M-au dat afară acum doi ani de acolo pentru că  împlinisem 18 ani...

-Ce dracu? Îmi pare rău...

-Mie îmi pare rău. Nu trebuia să te întreb de tatăl tău.

-Şi nu te-ai întâlnit niciodată cu părinţii tăi?

-Ba da. Şi mi-a părut bine că i-am întâlnit.

Când aud spusele lui Justin încep să zâmbesc. Faptul că el nu a fost nervos când s-a întâlnit cu ai săi şi din contră a fost fericit înseamnă că are un suflet bun. Şi cred că el se comportă aşa doar ca să mă protejeze ori e chiar nesimţit.

-Şi tu ai 20 de ani?

-Da.

-Şi îţi place să te joci în părul meu? îi spun chicotind.

-Ai un păr frumos, îmi place să mă joc cu el.

-Atunci mă joc şi eu în al tău.

Mă ridic şi mă pun deasupra lui şi îmi încurc degetele prin părul său. Are un păr aşa de catifelat şi des încât ţi se face pielea de găină când îl atingi. Mă aplec uşor spre el şi îmi lipesc fruntea de a lui. Mă uit fix în ochii lui şi apoi îl sărut. Mâinile sale mă cuprind total şi mă întind pe pat. Îmi ia faţa în palme, eu continui să mă joc în părul său în timp ce ne sărutăm.

***

Mă ridic din pat şi mă pun pe parchet pentru a putea căuta haine în dulap. 

-Jasmine. mă strigă Justin din pat.

Nu apuc să răspund că primesc o pernă drept în faţă. Îl aud pe Justin cum râde malefic. Iau perna şi i-o arunc în faţă. Încep să râd şi mă duc să iau o pernă. Începe războiul. Când dă unul când dă altul. Râdem amândoi unul de faţa celuilalt. Toţi fulgii au ieşit şi s-au împrăştiat dar nu contează. Justin vine spre mine şi mă trage în braţele lui. Începe să mă sărute după îmi dă cu o pernă în cap. Începe să râdă de faţa mea plină de fulgi. Fac o faţă de căţeluş plouat şi îi arunc şi eu cu perna în cap. 

Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum