Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 9.

La cererea voastră am scris şi capitolul 9. După cum vedeţi am schimbat coperta cărţii şi aş dori câteva păreri despre ea.

Din perspectiva lui Justin.

În timp ce o gâdil pe Jasmine, soneria uşii se aude. Ies în faţa lui Jasmine şi deschid eu uşa. În prag se află acum două fete, cu nişte chipuri cunoscute. Mă uit mai bine la ele şi îmi aduc aminte că le-am văzut la pizzerie. Le întreb ce caută aici şi îmi răspund:

-Justin?! Jasmine e acasă?

-Da, eu sunt Justin şi da Jasmine e acasă.

Nici nu apucă sa zică cineva ceva că apare Jasmine, înconjurându-mi talia cu mâinile sale subţiri. Încep să zâmbesc şi mă întorc cu faţa la ea.

-Edith, Ivy! Ce faceţi aici? 

-Doamne ce drăguţi sunteţi! Ce să facem?, am venit pe la tine.  răspunde tipa brunetă.

-Intraţi. spune Jasmine deschizând uşa larg pentru a intra.

Din perspectiva lui Jasmine.

Îl iau pe Justin de mână şi mergem toţi în bucătărie. Justin se aşează cu scaunul lipit de al meu încât să poată să îmi prindă mâinile în strânsoarea sa. Capul său se întoarce spre al meu, nasul său începe să îmi gâdile uşor obrazul. Încep să zâmbesc şi ochii mei sunt aţintiţi spre ai săi.

-Nu e momentul pentru pupat, Justin. Avem oaspeţi. îi şoptesc.

Începe să chicotească şi capul său se îndepărtează de al meu. Le văd pe fete că, chicotesc şi se uită atent la fiecare mişcare pe care o execută corpul lui Justin. Îmi aduc aminte că nu le-am făcut cunoştiintă şi rup tăcerea.

-Justin, ele sunt Ivy şi Edith. îi spun arătând spre fiecare.

-Pe Ivy o ştiu, dar pe Edith nu. Incântat. se aude vocea groasă a lui Justin.

-Şi eu. adaugă ea.

Mă ridic de la masă şi mă scuz. Mă îndrept spre frigider şi scot de acolo pieptul de pui, legumele ce erau în sertarul de jos.  Le pun în chiuvetă, îmi scot un cuţit şi tocătorul. Îmi dau  drumul la radio-ul de pe bar şi încep să gătesc.

***

Sunt deranjată de râsete ce se aud din spre masă. Mă întorc cu faţa spre toţi ceilalţi şi observ că Justin ştie să le facă pe fete să râdă. Mă îndrept spre ei să văd ce e aşa amuzant.

-Oh, Jasmine, Justin nu e înfricoşător precum ziceai, e chiar amuzant. spune râzând Ivy.

Faţa lui Justin, s-a schimbat complet. Zâmbetul său e acoperit de buzele sale care acum, sunt complet lipite. Sprâncenele i se încruntă şi mâna sa îmi prinde puternic încheietura mâinii. Mă trage spre el şi se uită fix în ochii mei. Ivy murmură un "Ops!" şi îşi pune mâinile pe faţă,

-Te înspăimânt? îmi spune Justin uitându-se fix în ochii mei.

Încerc să formez un răspuns concret dar panica îmi invadează corpul.

-Spune-mi. adaugă Justin aşteptând răspunsul meu.

-Păi, eu... uneori. Uneori eşti dur şi întunecat, dar alteori eşti dulce şi drăgăstos...

-Aha. îmi spune dându-mi drumul încheieturii. 

Îmi frec zona dureroasă şi mă aplec spre Justin. Îmi apropii buzele de urechea sa şi îi şoptesc:

-Dar eşti şi protector şi asta contează pentru mine. îi spun asta apoi îi dau un mic sărut pe buze.

-Parcă spuneai că nu e timpul pentru pupat. Avem oaspeţi. spune chicotind.

-Un mic sărut merge. Mă duc să văd ce îmi face mâncarea.

***

 Aud un scârţâit uşor în timp ce mă uit la televizor. Trebuie să fie Justin, doar el a spus ca se duce până la baie. Dar uşa mea de la baie nu scârţâie. Trebuie să fie o uşă veche. Sper să nu fie unde cred eu. Te rog, Justin, sa nu fi acolo!

Din perspectiva lui Justin.

Intru în camera din capătul holului. Uşa sa veche şi nevopsită m-a făcut să intru. Văd o canapea ce e acoperită cu o bucată de material alb, cu ceva praf pe ea.  Pânze de păianjen peste tot. Mă îndrept spre biroul din colţul camerei şi mă uit pe acolo. Găsesc poze cu două fetiţe ce se jucau, cu un bărbat nu prea înalt, brunet, nici prea slab şi nici prea gras. Îmi atrage atenţia un set de tobe. Mă rezem de perete, şterg toba de praf şi încep să bat puţin. Bătăile regulate în tobă fac să cadă un plic vechi ce era lipit de fundul tobei. Îl iau şi când să deschid...

-Ce faci aici? mă întreabă Jasmine nervoasă.

-Eram curios.

-Ce ai în mână?

-Un plic. Mă pregăteam să îl deschid. 

-Dă-mi-l mie. Îl deschid eu. 

Din perspectiva lui Jasmine.

Iau plicul din mâna lui Justin şi încerc să îl deschid. Mâinile îmi tremură şi deabia pot să le controlez. Scot din plic o scrisoare şi încep să citesc.

" Draga mea Jasmine,                                                                                                                 

Ştiu că noi doi nu o să ne mai putem vedea după călătoria mea la acest protest. Îmi pare rău că o să te las aici, pe pământ, pe tine, pe sora ta şi pe mama ta. Însă trebuie să pun capăt acestui protest, trebuie să fac dreptate! Ştii că tu eşti fetiţa tatii şi trebuie să treci peste acest obstacol -moartea mea-. Eşti fetiţă mare, ai 15 ani şi poţi să îţi porţi de grijă singură. Ascultă-le pe mama ta şi sora ta pentru că ele sunt mult mai mari şi ştiu anumite probleme prin care poţi trece. Tata te roagă să nu te laşi de muzică pentru că prin muzică noi doi o să putem comunica. Setul ăsta de tobe a fost a bunicului tău, e al meu şi acum ţi-l dăruiesc ţie. Să ai grijă de el şi de tine. Acum când citeşti această scrisoare, eu sunt acolo în ceruri şi am grijă de tine. Acum ai doi îngeri păzitori. Ai grijă de tine şi mai uşor cu băieţii, dar dacă îţi găseşti alesul vei simţi un fior, fiorul acela o să fiu eu care te îndeamnă să nu îl laşi pe acel băiat. Te iubesc draga mea!

                                                                                                 Cu drag,  Tata."

 Şiruri de lacrimi încep să iasă din ochii mei şi gura mea şopteşte: "Şi eu te iubesc tată!". Mă uit la Justin şi îl văd că este speriat şi vine să mă ia în braţe. Îl strâng la piept căt pot de tare şi îmi ascund faţa în pieptul său. Mâinile sale mari îmi şterg lacrimile şi buzele sale se lipesc de fruntea mea. 

-Linişteşte-te, iubito. Sunt aici cu tine. îmi spune mângâindu-mi capul.

Simt un fior imens în tot corpul. Poate că este tata. Dar stai, a spus ca voi simţi fiorul ăsta doar la alesul meu. Justin să fie alesul? Chiar el? Dacă tata şi inima mea au decis că el e alesul, poate aşa e. 

-Te iubesc, Justin.