Un joc murdar(Justin Bieber fan fiction)

Capitolul 31.

Ce v-aţi dori să se întâmple în continuare? (înafară de eliberarea lui Justin pentru că ea o să vină la momentul potrivit) Vă întreb ca să ştiu cum să vă fac pe plac, am unele idei dar probabil o să "dezamăgesc" majoritatea cititorilor deci de asta vă întreb. 

-Eşti sigură că vei fi bine, scumpo? mă întreabă în timp ce îşi pune toate bagajele în taxi.

-Sunt sigură. Harry o să aibă grijă de mine. îi răspund şi mă uit la Harry cum aprobă.

-Voi fi înapoi în două săptămâni. Voi veni si cu Jeremy, Jaxon şi Jazzy să mai destindem atmosfera asta mohorâtă. îmi zămbeşte şi mă îmbrăţişează.

Urcă în maşină şi pleacă. Îl iau pe Harry de mână şi  mergem amândoi spre maşina lui. Îmi deschide portiera şi mă ajută să mă urc apoi se urcă şi el la volan şi bagă cheile în contact.

-Unde vrei să te duc,  frumoaso? mă întreabă cu un zâmbet larg pe faţă.

-Păi, vreau să mergem la Justin. Azi se face o lună de când l-au arestat şi e singura zi in care pot să trec de geamul ăla infect şi să îl pot săruta.

-Ok, mergem la Justin. spune, se opreşte din zâmbit şi porneşte motorul.

*

După drumul nu prea lung dar plin de emoţii am ajuns. Îl iau pe Harry de braţ în timp ce păşim pe holurile închisoarei. Unul dintre poliţişti ne conduce până în încăperea pe care o să o urăsc toată viaţa. Harry rămâne la uşă iar eu intru şi mă aşez pe scaun. Încep să bat cu degetele în masă când nimeni nu mai apare şi încep să îmi treacă prin minte numai tâmpenii. Uşa se deschide în final şi Justin intră împreună cu paznicul ce îşi scoate cheile şi îl descăşuşează. Mă ridic, îl iau în braţe şi încep să plâng. Nu ştiu dacă e de fericire ori de tristeţe dar nu contează. Îmi ridică capul şi mă sărută. Îmi era dor de săruturile lui. După un sărut lung şi apăsat, îmi trag scaunul aproape de al său şi mă aşez. Îl iau de mână şi încep să îl analizez.. Chiar dacă arată neîngrijit, e foarte sexy cu barba aia. Ochii îi sunt neschimbaţi. Acelaşi iris cafeniu şi pur pe care l-am văzut ultima dată. Mă uit la buza de jos ce e spartă şi mă aplec să îl sărut pe rană.

-Te iubesc.

-Te iubesc. îmi zâmbeşte şi îmi dă îmi dă părul din ochi.

-O să fac orice să te scot de aici, promit.

-Eu îţi promit că o să ies cât mai repede de aici. 

După un moment de linişte pe care îl petrecem îmbrăţişaţi mă întreabă:

-Cine are grijă de tine? Mama ştiu că a plecat, corect?

-Da, Pattie a plecat. Nu-ţi fă griji, Harry are grijă de mine. Tu? De ce ai buza spartă?

-Am căzut la sală.

-Nu mă minţi, te rog. Spune-mi.

-E un poponar pe aici ce îşi dă aere. Ne-am schimbat câteva lovituri.

-Of, Doamne! Nu vreau să mai aud nimic de genul ăsta. Te rog, fă-o pentru mine!

-Ok...

Timpul trece foarte repede şi uşa se deschide. Mă ridic speriată şi tot ce fac e să îl sărut şi să îl îmbrăţişez. 

-O să îmi fie dor de tine. afirm şi îl văd cum se întristează puţin. 

-Şi mie, iubito... şi mie.

Ies din încăpere, îl iau pe Harry de braţ şi mă grăbesc spre ieşire. Nu spun nimic, doar aştept să descuie maşina. Îmi deschid singură portiera şi urc în maşină. Îmi pun geanta pe bancheta din spate şi îmi reglez scaunul.

-Eşti ok? Nu ai spus nimic tot drumul până la maşină şi nici nu m-ai lăsat să îţi deschid portiera.

-Da, sunt ok. Numai că, nu mă simt în stare să mai stau aici nici un minut. Mă termină psihic.

-Mă gândeam că s-a întâmplat ceva. Să mergem, aerul ăsta nu îmi face nici mie bine.

**

-Nu mai dormi pe jos, dormi cu mine. E destul de mare patul încât să încăpem amândoi şi încă alte două persoane.

-Eşti ok cu asta?

-De ce nu? Hai, vino!

Se ridică de jos, îşi ia perna şi se întinde pe pat. Îl învelesc şi mă întorc cu faţa spre geam. Mă ia în braţe şi chiar dacă nu aş accepta niciodată să mă ţină în braţe cineva în timp ce dorm înafară de Justin, îl las pentru că am nevoie de asta.  

-Harry?

-Da, Jasmine?

-Mulţumesc.

-Pentru?

-Pentru tot. 

-Noapte bună.

-Noapte bună.