Mergeam pe coridorul scolii ignorand orice era in jurul meu.
Ma simțeam pierduta, pierduta intr-un ocean in care ma zbat si încerc sa ajung la țărm.
Sincer, nici măcar eu nustiu dece ma simt așa.
Prea tânără sa fiu atât de trista .
Cat de adevărat.
Înainte uram sa fiu ignorata. Sa fiu ultima alegere, sa fiu luată in râs si sa fiu singura.
Bineînțeles ca da.Pentru ca singurătatea te face sa mori înăuntrul tau de o mie de ori si apoi sa o iei de la capat si tot asa.
Ce s-a întâmplat acuma?Am ajuns sa ma întreb asta pentru ca am început sa constat ca urăsc sa fiu pusa in centrul atenției,urasc ca lumea sa vorbesc despre mine si da,incep sa urasc si faptul ca sunt înconjurată de atâtea persone.
Dece?O persoana ce a suferit de singurătate ar trebui sa fie in culmea fericiri cand in sfârșit găsește pe cineva.
Dar știți care e problema in acesta situație?Problema e ca nimanui nu ii prea pasa de nimeni. Ce rost are sa fii înconjurat de atatea persoane cand nici macar uneia nu ii pasa de tine?
Începe sa îmi lipsească vechea mea viață.
Totul s-a întâmplat mult prea spontan. O schimbare căreia nu i-am făcut față.
Ceea ce nu te omoară te face mai puternic sau ceea ce nu te omoară te face sa iti dorești sa fi murit deja?
Asta încerc sa aflu si eu.
-De cand nu ne-am văzut,heartbreaker.
Exact ceea ce lipsea. Liz. V-oi avea nevoie de ceva timp ca sa imi ridic moralul dupa conversația cu ea.
-Ce vrei? O întreb eu indiferent in timp ce imi aranjam rujul in oglinda,in baie.
-I-ai înfipt vre-un cuțit in piept lui Niall sau ceva de genul?
-Ce?
-Sa fim serioși,v-am vazut in ultimele doua zile si ....serisos,ce e cu dezinteresul asta?
-Nustiu despre ce vorbești. Ii răspund indiferent încercând sa o ignor mai mult.
-Ba eu cred ca stii. Infine,se vede ca nu vrei sa vorbești despre asta.
-Ma bucur ca ti-ai dat seama.
-Interesant tipul nou, nu crezi? Ma întreabă ea.
-Cine?
-Isaac. La auzirea acestui nume,am început sa am o stare de panica.
-Cum zici tu.Nu am avut timp sa il cunosc foarte bine.
-Doar ca sa stii si tu,Niall nu ma mai interesează de mult. Imi spune ea pe un ton arogant dintr-o data.
Ma întorc cu privirea către ea, făcând niste ochi mari si scoțând un mic zâmbet.
-Ai încetat sa speri ca vei pune vre-odata mâinile pe el? O întreb eu apoi.
-Eu? Sa fim serioase,eu l-am putut avea pe Niall de cate ori am vrut.
-De asta încerci de 4 ani sa pari interesanta in față lui?E evident ca de cate ori Niall a avut nevoie de tine te-a avut.Nimic altceva daca înțelegi ce vreau sa spun. I-am răspund eu încercând sa imi stăpânesc nervi.
Imediat dupa am si ieșit din baie.
Nu aveam de gând sa stau sa ascut tâmpeniile ei.In nici intr-un caz.
Ieșind cu viteza din baie am dat peste un tip care venea din direcția opusa.
Uitandu-ma mai bine dupa ce mi-am cerut scuze am văzut ca de fapt era Isaac.
-Si ia uite cum destinul ne readuce împreună . Imi spune zâmbind.
-Oh,hei.
-Cum merge treaba?
-Totul e okay, oarecum. Tu?
-Bine. Încerc sa găsesc sala de clasa dar nu prea am succes.
-Oh,urmeaza-ma! Ii spun făcând câțiva pasi înainte.
-Stii...nu stiu daca e momentul potrivit dar mie chiar imi pare rau de ceea ce ti se întâmpla acum.Am vazut situația mai mult pe din afara,dar totuși...
-Nu iti face griji,totul e okay.
-Esti sigura ca nu vrei sa vorbești despre asta?
-Nu ma simt foarte confortabil sa ma plâng celor din jur.
-Cine a zis ca te plângi?Pana la urma urmei nu știm nimic unul despre celălalt.Dece sa nu împărtășim poveștile noastre? Imi spune el zâmbind.
-Asta e adresa mea iar cel de jos e numărul meu. Ii întind eu lui Isaac o hârtie cu câteva date de ale mele.
-Ma bucur ca ai încredere in mine. Imi spune el.
Il condusese pe Isaac pana in sala de chimie apoi mi-am schimbat direcția. Trebuia sa ajung la ora mea.Geografie.
A doua ora in schimb,engleza.Si ca de obicei,trebuia sa stau langa Niall.
Chiar daca relația dintre noi e una foarte complicata,inca ne suportam reciproc .
Mie cel puțin imi pare foarte rau sa am un asemenea comportament față de Niall.Nici măcar nustiu ce mai simt, si mai rau e ca habar nu am ceea ce el simte si ce gândește acum despre mine.
Dupa terminarea cursurilor am plecat acasa,singura.
Probabil am nevoie de câteva zile ca sa imi revin. Cateva zile in care probabil v-oi ramane acasa.M-a gândit mult la asta si însfarsit am luat decizia asta.
Urasc sa lipsesc de la scoala,mai ales cand pierd si niște lectii importante dar 1 zi + finalul de săptămâna nu strica.
Poate in acest mod v-oi reuși sa imi fac curat printre gânduri.
Heiii.
Ce părere aveți despre capitol?
Ps. Lasa-ti comentarii ca ma motivează mai mult.
Natherine sau Isaatherine?hahah
Love u.
