Dansul Umbrelor

capitolul 14

Chinul se termina in cele din urma, iar pana la sapte si jumatate in acea seara, Jordan fusese exonerata de toate acuzatiile. De indata ce noul sef al politiei aflase estimarea oficiala a momentului decesului -intr-un interval de trei ore- Si ii verificase alibiul,fusese libera sa plece.
Jordan povestise ce facu in fiecare moment din seara precedenta. Isi dadu seama ce noroc avea ca nu fusese singura nici o clipa. Atunci cand mersese la culcare,profesorul MacKenna era mort de mult.
Presedintele consiliului local insista sa o concedieze pe Maggie Haden cand era inca dupa gratii. Insista si ca ofiterul Davis sa n-o elibereze pana nu parasea el sectia.
Maggie nu lua deloc bine vestea concedierii.
- Trebuia sa te fi asteptat la asta, ii zise Davis.
Raspunsul ei fu previzibil de josnic;de indata ce incepu sa-si adune lucrurile personale si sa le arunce intr-o cutie de carton,porni o tirada despre discriminarea sexuala.
- Oameni li s-au plans despre mine consilierilor pentru ca sunt femeie. Nici tu n-ai suportat niciodata ca am primit postul pe care il vanai. I-ai tot sacait pe consilieri sa ma dea afara.
- N-ai de gand sa-ti asumi nici o responsabilitate pentru actiunile tale de azi?
- O sa-mi iau un avocat si o sa va dau in judecata pe fiecare dintre voi. N-o sa-ti mai ramana nici un chior cand termin cu tine.
-Ia asculta aici. N-ar trebui sa faci nici un fel de amenintari. Mi-a luat destul de mult sa-l conving pe agentul Clayborne sa renunte la acuzatiile de lovire. Inca s-ar mai putea razgandi.
- A fost o acuzatie inventata. Cutia pe care o umpluse cu lucruri personale se afla in mijlocul biroului. Se uita la continutul ei, apoi o lua si o azvarli tare in perete, tipand :N-am nevoie de nimic din prostiile astea.
- Trebuie sa pleci acum.
Davis incerca sa o prinda de brat, insa ea se smuci.
- Sa nu prinzi radacini stand la biroul meu. Nu o sa fii sef al politiei pentru mult timp. Avocatul meu o sa oblige consiliul sa-mi dea slujba inapoi. O sa-mi recuperez insignia si arma cat ai clipi. Si-atunci vei fi concediat in mod oficial. Prima mea actiune va fi sa scap de tine.
Jordan merse cu Max pana la capatul trotuarului,ca sa-si ia ramas bun, dar tot ii mai rasuna in cap vocea lui Haden. Avocatul oi dadu cartea lui de vizita cu toate numerele de telefon, inclusiv numarul personal de mobil. Ii spuse sa-l sune oricand, zi sau noapte, daca mai apareau probleme.
- Iti sugerez sa pleci cat mai repede cu putinta din Serenity. Oricine ti-a pus cadavrul in portbagaj a facut-o cu un motiv,Jordan. N-as ramane pe aici sa aflu de ce. Lasa ancheta pe seama autoritatilor locale. Davis stie ca ii poate suna oricand pe Noah sau pe fratele tau, daca are nevoie de ajutor. Fara vreun preambul, schimba subiectul :trebuie sa plec,dar voiam sa te intreb. ..
- Da? facu ea,nedumerita de ezitarea lui.
- Luna viitoare o sa fiu la Boston la o conferinta, daca esti libera, mi-ar placea sa te scot la cina.
Noah ii multumise deja avocatului si astepta in pragul usii sa-si ia la revedere si Jordan. Observa ca ii zambea lui Max, dar se mai ascundea si altceva in expresia de pe fata ei. Se gandi ca poate era mirare. Curios fiind, vru sa traga cu urechea, insa telefonul ii suna,distragandu-i atentia. Ar fi ignorat apelul, dar se razgandi de indata ce vazu numarul lui Nick.
Jordan puse in buzunar cartea de vizita a lui Max si il privi urcand in masina si plecand. Ii facu vesel cu mana. Dintr-un motiv sau altul, gestul ei il deranja pe Noah. Parea prea. ..personal,prea prietenos. Se inteba daca Max ii facuse avansuri si decise ca raspunsul era afirmativ. Jordan era o femeie foarte frumoasa, lucru care nu-i scapase avocatului. Inca un lucru care il deranja. Nu era un comportament prea profesionist din partea acestuia sa se intereseze asa de tare de calitatile fizice ale lui Jordan. Desigur, le observase si el,insa asta era cu totul altceva.
Usa din spate lui Noah se deschise cu o bubuitura,si Maggie Haden iesi furtunos. Zarind-o pe Jordan la capatul trotuarului, se indrepta spre ea.
Jordan se intoarse si vazu pofta de sange din ochii lui Haden, dar nu se feri si nici nu ceru ajutor. Putea sa se tina tare. Ramase ferma pe pozitii si astepta sa vada ce avea de gand sa faca femeia aceea dementa. Era gata de orice.
Nu avu insa ocazia sa afle. Intr-oclipa Haden zbura spre ea, iar in cealalta se uita la spatele lui Noah.
Nu putea intelege cum de ajunsese asa de repede in fata ei.
Haden o invinovatea pentru tot, mai putin pentru caldura de afara. Ca lovitura de despartire,ii striga :
- Nu s-a terminat!
- Ba da, afirma Noah.
Jordan il batu pe umar, dar el se intoarse abia cand Haden disparu din raza lui vizuala.
- Da?
- Nu era nevoie sa vi in fata mea. Pot sa-mi port si singura de grija.
- Serios? Replica el afisand faimosul zambet Noah Clayborne. Ii dadu parul la o parte, peste umar, si-o batu bland pe obraz. Daca-ti poti purta si singura de grija, cum de ai obrazul umflat?
Avea dreptate in privinta aceea.
- A fost un atac care m-a luat prin surprindere, rosti ea cu convingere. Nu eram pregatita.
Abia dupa ce termina de dat explicatia isi dadu seama cat de penibil suna.
- Inteleg. Deci iti poti purta de grija cand esti pregatita si nu esti luata prin surprindere? Si cu cat timp inainte ai vrea sa fi avertizata?
Se gandi ca remarca lui sarcastica nu necesita un raspuns. In plus, nici nu-i venea in minte vreunul.
- Fratii tai mai mari nu te-au invatat sa te aperi?
Ba sigur ca da. Ne-au invatat pe mine si pe Sidney totul despre manevrarea armelor si despre stilurile de lupta, cum sa lupti curat sau murdar. Si multe alte lucruri care nu ne interesau.
- De ce nu va interesau?
- Pentru ca eram fete si ne placeau chestiile de fete.
- Si construirea unui computer e tot chestie de fete? Intreba el zambind. Nick mi-a zis ca desenai si proiectai mereu.
- Faceam si lucruri de fete,insista ea. Dar eu si Sidney am fost atente si la lectiile fratilor nostri. Serios.
Noah schimba repede subiectul.
- Ti-e foame?
- Mor de foame. Si am gasit restaurantul perfect unde sa te scot la cina. O sa-ti placa la nebunie mancarea. Dar putem pleca asa,pur si simplu? Ofiterul Davis. ..
- Stie unde stai peste noapte. Putem pleca.
Restaurantul era la doar cateva strazi distanta.
-Ochelarii mei au ramas in geanta, iar geanta in masina inchiriata, isi aminti ea pe drum. Crezi ca ar putea sa mi-i aduca Nick cand se intoarce?
- Nick nu se mai intoarce la Serenity.
-De ce nu?
Traversara strada si se indreptara spre sud.
- Doctorul Morganstern i-a dat intalnire la Boston. Nick nu stie de ce.
- Trebuie sa pleci si tu?
- Nu. Mi s-a ordonat sa stau cu tine.
Jordan il inghionti prieteneste.
- Nu trebuie sa pari asa de nemultumit. Sau sunt o asemenea pacoste?
Noah se uita in jos la ea. In mod normal s-ar fi grabit sa profite de ocazia de a veghea o femeie frumoasa, dar aceea nu era deloc o situatie obisnuita,si nici Jordan nu era o femeie obisnuita.
- Sunt? Starui ea cand nu primi un raspuns. De ce ti-ar cere tie Nick. ..
- Nu Nick mi-a cerut sa raman. Morganstern mi-a ordonat sa te pazesc.
Jordan inclina capul.
- De ce? Doar am fost exonerata de toate acuzatiile. Da,stiu, cadavrul profesorului a fost pus in masina mea si stiu la ce te gandesti. ..
- Ba nu cred ca stii,ranji Noah.
- Cum ramane cu masina pe care am inchiriat-o? Stii cand o sa mi-o dea?
- Nu, nu stiu. Un agent FBI de la biroul regional ne aduce alta masina si se opreste sa-ti ia si lucrurile din Bourbon. Il urmeaza un prieten de-al lui, ca sa-l duca acasa dupa aceea. Ma suna cand ajunge.
- Si cum ramane cu firma de inchirieri?
- Vor trebui sa gaseasca o cale sa ia masina din Bourbon. Nu mai e problema ta.
-Pai de ce?
- Nick a avut o mica discutie cu patronul. De indata ce a pomenit de un proces,tipul a cedat. Diploma in drept a fratelui tau e folositoare din cand in cand.
Ajunserala restaurantul lui Jaffee, iar Noah ii deschise usa. Erau doar doua mese ocupate,ambele langa fereastra din fata.
- Salutare, Jordan.
- Salutare, Angela.
Ospatarita ducea o tava goala inapoi la bucatarie.
- Masa ta e gata, anunta ea.
- Ai masa ta aici?se mira Noah.
- Da, am. Cand el incepu sa rada, Jordan insista : nu glumesc. Asta e masa mea obisnuita. Si fii atent. O sa-mi aduca bautura mea obisnuita.
Noah alese cele doua scaune cu spatele la perete. Jordan isi dadu seama ca luarea masurilor de precautie devenise o a doua natura pentru el. N-ar fi fost prins niciodata cu garda jos.
Angela le aduse repede un ceai cu gheata si doua pahare de apa rece. Il intreba zambind pe Noah :
- Deci, tie ce-ti pot oferi?
- As vrea un ceai cu gheata.
Porni spre bar, dar dupa cativa pasi se intoarse si, uitandu-se la Jordan, facu un semn din cap spre Noah si ridica degetele mari in semn de aprobare.
- Probabil nu-si da seama ca o vad, mormai el abia retinandu-si rasul.
- Are intentii bune.
Jaffee se grabi sa apara cu meniurile.
- Salutare, Jordan, striga el din capatul celalalt al oncaperii.
- Salutare, Jaffee.
-Cine e asta? Cand Jordan i-l prezenta pe Noah, proprietarul braseriei se interesa: esti agent FBI, nu-i asa?
- Da, sunt.
- Aha. O sa apara si fratele tau? I se adresa Jaffee tinerei femei.
- Stii despre Nick?
- Normal. Ai uitat cat de mic e orasul asta?
-Nick a fost chemat la Boston.
-Tu esti garda ei de corp?
- E prietenul meu, raspunse Jordan.
- Un prieten cu arma? Remarca Angela, alaturandu-se grupului. Ia-o cu inceputul, iubito. Si sa nu omiti nimic.
-Pun pariu ca voi stiti mai mult decat mine.
- Probabil, dar vreau sa ne povestesti tu ce s-a intamplat. Cred ca ti-a stat inima in loc atunci cand ai deschis portbagajul si-ai vazut ce era acolo.
- Ar trebui sa-i lasam sa manance in liniste, o mustra Jaffee. Apoi ne poate spune ce s-a intamplat.
Angela incuviinta din cap, isi trase incet scaunul si se ridica.
- A trecut pe aici adjunctul Davis.
- E seful Davis acum, ii aminti Jaffee.
-Da, asa e. Si era si timpul. Seful Davis a intrebat de tine, Jordan, si i-am zis ca ai fost aici pana aproape de zece si ca apoi te-a condus Jaffee la motel.
- Am spus adevarul, intari Jaffee, aruncand un ochi spre Noah.
- N-a fost nevoie sa mintim,completa Angela.
- Asta e bine de stiut, zise agentul federal.
- Haide, uitati-va pe meniu. Dar am o friptura inabusita de vaca foarte buna, daca va tenteaza.
De indata ce Jaffee si Angela se intoarsera la bucatarie, Noah spuse :
- Joe Davis m-a rugat sa merg cu el acasa la profesorul MacKenna maine dimineata. Spera ca voi vedea ceva ce i-a scapat lui.
- Si as putea veni cu tine? Jordan parea foarte dornica sa-l insoteasca.
- Nu vad de ce nu. Nu cred ca-l va deranja pe Joe. Detectivii din Bourbon s-au uitat deja prin casa,dar n-au gasit nimic important. Spune-mi, ce parere aveai despre profesor?
- Probabil vrei sa-ti spun adevarul.
- Da, vreau adevarul.
- Era un porc scarbos, dezgustator si dogmatic.
Noah incepu sa rada.
- Ei,haide, fii total sincera cu mine.
- Nu exagerez deloc, insista ea.
Ii povesti apoi despre cina pe care o indurase, subliniind manierele oribile ale profesorului.
- Sa inteleg ca v-ati certat?
- Unde ai auzit asta?
- Chelnarita de la restaurant i-a povestit lui Joe ca tipati.
- Eu nu tipam. A,stai! Ba da. Adica, am ridicat vocea, dar nu am tipat efectiv. Profesorul insulta ingrozitor clanul Buchanan si am crezut ca e responsabilitatea mea sa apar onoarea familiei.
- E posibil sa fi exagerat?
- Nu, nu cred. O sa-ti arat cateva din cercetarile lui si poti sa hotarasti singur. Cercetarile lui partinitoare, se gandi sa adauge.
Angela le aduse comanda si-i lasa sa se bucure de cina. Lui Noah nu-i venea sa creada cat de buna era mancarea.
- Jaffee ar putea s-o prepare oriunde, observa el. Ma intreb ce-l tine aici in Serenity.
-Tortul cu ciocolata.
-Da?
Jordan ii relata povestea lui Jaffee. Mentiona, de asemenea, ca Trumbo, patronul firmei Trumbo Motors, si Whitaker, un fermier bogat, se oprisera sa-i dea binete lui Jaffee si sa manance tort cu ea.
- "Binete"? Repeta Noah. Scumpete,de cand esti la Serenity?
- De doua zile.
- Si atunci ce-i cu aceste "binete"?
- Ma adaptez la mediul inconjurator. Si nu sunt scumpetea ta,adauga Jordan.
El clatina din cap si ranji.
- Esti tare smechera, nu-i asa?
Angela debarasa farfuriile, le umplu paharele si apoi se aseza din nou la masa lor. Jaffee li se alatura si el,curos sa afle si restul povestii.
- Cina a fost minunata, declara Jordan, iar cand Noah nu zise nimic, ii dadu un ghiont pe sub masa.
Agentul isi aminti de maniere si lauda entuziast mancarea, dar fara sa se uite la Jaffee. Statea cu ochii pe usa. Restaurantul incepuse sa se umple rapid cu localnici,iar lui nu-i placea deloc aglomeratia. Se lasa pe spate nonsalant, se trase putin mai aproape de Jordan, si mana lui se apropie de arma. Era pregatit pentru orice. Pentru o discutie amicala sau o linsare.
Jordan observa ca devenise foarte tensionat si-i puse mana pe coapsa.
- Salutare, Jordan.
- Salutare, Candy, raspunse ea zambind.
- Salutare, Jordan.
- Salutare, Charlene.
- Salutare, Jordan.
- Salutare, Amelia Ann.
Si continua tot asa. Saluta fiecare persoana care trecut pe langa masa. Curand, in jurul lor se stranse un grup mare de oameni.
- Iti amintesti de Steve, nu-i asa? O intreba Charlene. E seful meu la firma de asigurari.
- Imi amintesc. Imi pare bine sa te revad,Steve.
- Jordan, mi-a placut la nebunie setul de portelanuri. Multumesc foarte mult, continua Charlene.
- Cu drag. Sa-l folosesti cu placere.
- Set de portelanuri? Sopti Noah.
- Vera Wang, il lamuri ea surazatoare.
Jaffee isi trase un scaun si-l incaleca.
- Bine, hai ca am avut suficienta rabdare. Vrem sa stim ce s-a intamplat.
-Am auzit ce s-a intamplat. Toata lumea din oras vorbeste despre asta , zise Angela. Dar n-am auzit-o de la tine. Cum a fost sa vezi cadavrul?
- A fost dezgustator, raspunse Candy in locul lui Jordan.
Toata lumea incepu sa puna intrebari in acelasi timp. Lui Noah I se paru foarte interesant ca Jordan nu trebuia sa deschida gura. Erau mereu cativa in grup care stiau raspunsul si il ofereau bucurosi.
In toiul discutiei, telefonul lui Noah suna. Toti se oprira din vorbit ca sa poata asculta.
- Asteapta-ma aici, Jordan, zise el dupa cateva cateva clipe. Agentul FBI e in fata cu masina pentru noi. Vin intr-un minut.
Dupa ce iesi din restaurant, Charlene comenta:
- E un tip foarte chipes, nu-i asa?
- E prietenul lui Jordan, anunta Angela.
- Prietenul ei special? Vru sa stie Amelia Ann.
- Doar un prieten, o asigura Jordan.
- Ramai peste noapte, nu-i asa?
- Da.
- Si o sa ramana si el?
- Da, raspunse ea din nou.
Amelia Ann se apropie sa-i sopteasca la ureche :
- In camera ta sau in alta?
- In alta.
-Dar la motelul meu,nu?
- Presupun ca da...daca ai o camera libera.
- Sa-ti spun ce pot sa fac. O sa te ajut, pentru ca am camere disponibile.
- Sa ma ajuti?
- Il cazez in camera alatura.
Charlene ii facu cu ochiul lui Jordan.
- Depinde de tine daca vrei sau nu sa descui usa care uneste camerele.
- Charlene! O certa Candy, taranganandu-i numele. Poate ca are pe altcineva. ..adica o relatie serioasa.
"Mai degraba zece altcineva ", se gandi Jordan.
Charlene o inghionti jucaus cu cotul.
- Pacat ca nu e Kyle Heffermint aici. Parea foarte interesat azi dimineata.
- Daca Daca ati terminat s-o faceti sa se simta stingherita cu qtata vorbarie prosteasca,eu as vrea sa stiu ce s-a-ntamplat cand a fost concediata Maggie Haden. Cel care pusese intrebarea Keith, logodnicul lui Charlene.
Dupa ce pusera cap la cap toate zvonurile,Keith zise :
- Prietenul tau, agentul FBI , i-a promis lui Joe Davis ca mai ramane.
- De ce a promis asta? Se interesa Charlene.
- L-a rugat Joe sa arunce un ochi prin casa victimei. Are foarte multa experienta, si Joe s-a gandit ca poate observa vreun indiciu care sa-l ajute la descoperirea criminalului.
Amelia Ann duse mana la gat.
- Nu cred ca cineva din Serenity ar putea fi criminal. Oricine l-a omorat pe omul acela trebuie sa fie strain. Noi,cei de aici, suntem prea prietenosi, ca sa vrem sa omoram pe cineva.
-Si la cat de prietenosi suntem, nu-ti pare ciudat ca nimeni nu il stia pe tipul ala,MacKenna? Replica Jaffee.
- Pentru ca era mai retras, zise Keith. Am auzit ca a inchiriat o casa la vreun kilometru de aici.
Jaffee incuviinta din cap.
- N-a venit niciodata aici sa manance. Nici macar o data. Nu s-a oprit nici macar sa manance o felie din tortul meu.
- Jordan mi-a spus ca a fost profesor.
- Si ai reusit sa termini de copiat toate documentele alea? O intreba Jaffee.
- Nu, raspunse ea. Mai am o cutie.
- Da, dar acum ca tipul e mort, poti sa iei cutiile cu tine, nu? Opina Candy. Doar n-o sa le mai vrea inapoi.
Jordan clatina din cap.
- Materialele de cercetare sunt probe in ancheta, si,oricum, fac parte din patrimoniul profesorului MacKenna. Nu pot sa iau cutiile.
- Ai putea sa citesti restul foilor in seara asta, sugera patronul braseriei.
Jordan se gandi ca era frumos din partea lui sa-si faca griji pentru proiectul ei,dar se indioi ca ar fi putut citi prea multe pagini. Era absolut epuizata dupa acea zi lunga si stresanta si stia ca avea sa adoarma de indata ce punea capul pe o perna.
Noah se intoarse in restaurant , dar fu oprit de Steve Nelson si de inca un barbat. Steve vorbea cel mai mult si parea destul de serios, dar Jordan se intreba in sinea ei daca nu cumva incerca sa-i vanda o asigurare. Noah mai incuviinta din cap din cand in cand. Curand se stranse un grup in jurul sau si discutia deveni si mai animata. Ii putea auzi bombardandu-l cu intrebari si oferindu-i ipotezele lor. Parea sa ia totul cu mult calm si sa asculte punctul de vedere al fiecaruia in parte. La un moment dat se uita la ea si-i zambi. Era mai mult decat evident ca Serenity nu mai avusese parte de o asemenea agitatie de ani de zile. O impresiona faptul ca Noah era foarte dragut cu toatalumea. Ei voiau sa vorbeasca, si el era dispus sa-i asculte.