Dansul Umbrelor

capitolul 20

Profesorul MacKenna locuise pe o strada linistita,fara iesire,la un kilometru si jumatate de bulevardul principal.
Peisajul era sumbru. Nu existau copaci,arbusti sau iarba care sa infrumuseteze casele dezolante,care aveau mare nevoie de reparatii.
Seful Davis il astepta pe Noah si pe Jordan. Partea din fata a camasii lui era uda leoarca. Cand acestia venira spre usa principala, politistul scoase o batista si-si sterse ceafa.
- Ne astepti de mult? Il intreba Noah.
- Nu, doar de cateva minute, dar la naiba cu caldura asta. Scuza-ma, Jordan, ca injur in fata ta, zise Joe deschizand usa. Va avertizez de acum ca e si mai cald inauntru. MacKenna tinea toate geamurile inchise si obloanele trase si,din cate mi-am putut da seama, n-a dat niciodata drumul la aerul conditionat. E chiar langa geam,dar nu a fost bagat in priza. Le tinu usa deschisa si ii preveni:aveti grija pe unde calcati. Cineva a vandalizat casa.
Cand intra in camera de zi,Jordan facu eforturi sa-si stapaneasca senzatia de greata. In aer persista mirosul de peste ars,amestecat cu un iz metalic.
Intreaga locuinta nu avea mai mult de saptezeci si cinci de metri patrati. Era foarte putina mobila. O canapea gri in carouri, atat de darapanata,incat Jordan crezu ca o gasise undeva pe marginea drumului, fusese impinsa la perete,cu fata la o fereastra, acoperita cu un cearceaf alb. In fata canapelei era asezata o masuta patrata de stejar si mai era o masa mica rotunda ,pe care se aflau o lampa si o jaluzea rupta. Pe o cutie in colt statea un televizor vechi Philips.
Fiecare coltisor de podea era acoperit cu ziare ingalbenite de vreme, caiete si manuale rupte in bucati. Unele teancuri de foi erau inalte de treizeci de centimetri.
Ocolira cu greu toate gunoaiele si-si facura loc spre sufragerie. Singura piesa de mobilier de acolo era un birou foarte mare. Profesorul folosise un scaun pliant de lemn,dar cineva il aruncase de perete. Zacea pe jos, facut bucati.
Pe masa de lucru se afla o priza multipla la care erau bransate cinci incarcatoare de telefon mobil. Telefoanele lipseau. Jordan aproape se impiedica de un prelungitor. Noah o prinse de talie inainte sa cada si sa dea cu capul de birou.
-Usurel,zise Joe.
Ea incuviinta si se trase din bratele lui Noah, apoi se indrepta catre bucataria intunecata. Mirosul devenea din ce in ce mai puternic si mai ingrozitor. Chiuveta era plina cu vase murdare,pe tejghea erau o multime de gandaci,iar gunoiul in descompunere se revarsa dintr-o punga de langa usa din spate.
Din camera de zi se deschidea un hol. Pe o parte era o baie -surprinzator de curata, tinand cont de starea in care se afla restul casei-,iar pe cealalta un dormitor mic. Sertarele din dulap fusesera scoase,si continutul lor aruncat pe podea. Salteaua dubla si somiera fusesera si ele intoarse si despicate cu un cutit.
Noah veni in spatele ei, contempla cateva secunde dezastrul, apoi se intoarse in sufragerie.
- Crezi ca acela care a distrus locul asta a gasit ce cauta? Il intreba Jordan.
- El?puteau sa fie mai multi,zise Joe.
- Ce lipseste, Jordan? I se adresa Noah.
- In afara de produsele de curatenie? Computerul profesorului.
- Exact.
- Cablurile sunt inca aici, anunta Joe. Vedeti? Pe jos, in spatele biroului. Si ia uitati-va cate incarcatoare! Pun pariu ca folosea telefoane care nu pot fi depistate.
Lui Jordan I se paru ca vedea ceva miscandu-se sub un ziar. Poate un soarece. Cu toate astea, nu tipa.
- Ma gasiti afara...iau o gura de aer curat.
Nici nu mai astepta sa primeasca permisiunea. Odata ce ajunse pe trotuar,isi freca bratele cutremurata de gandul ca vreun gandac ii intrase in haine.
Dupa zece minute iesira si cei doi barbati. Trecand pe langa ea,Noah iau si sopti :
- Te-a speriat soarecele,nu-i asa, scumpo?
Uneori si-ar fi dorit ca Noah sa nu fi fost chiar atat de fin observator.
- Hei,Jordan, vrei sa deschizi portbagajul? Ii striga el din spatele masinii.
- Nu-i amuzant!
Ranjetul lui insa sugera opusul. Dupa ce deschise portbagajul, se intoarse catre Joe.
- Sigur vrei sa depozitezi cutiile aici? O sa se umple imediat de gandaci.
- O sa le sigilez bine. Cativa politisti o sa ma ajute sa le sortez pe toate, pagina cu pagina. Nu sunt sigur ce anume cautam,dar trebuie sa iasa in evidenta ceva.
Jordan isi aminti brusc.
- Am un stick USB pe care mi l-a dat profesorul sa-l iau acasa. O sa ai nevoie de el?
- O sa am nevoie de orice ne poate oferi indicii despre profesor. O sa ma asigur ca il primesti inapoi. Joe lua o cutie si incepu sa o care spre intrare. Dupa ce termin cu toate astea, o sa le trimit celei mai apropiate rude. Asta, daca gasesc vreuna,adauga el.
- Facea parte din clanul MacKenna, zise Jordan, dar nu cred ca au chef sa recunoasca relatia de rudenie cu profesorul. Era cam ticnit.
Se simti vinovata ca vorbea astfel despre defunct, dar, la urma urmei, nu facea decat sa fie sincera.
Joe se opri in pragul usii.
- Ai apucat sa citesti toate foile?
- Nu. Am citit cate putin din fiecare cutie, dar cam atat.
Noah deschise portiera masinii si-i inmana cheile.
- Poti sa dai drumul la aerul conditionat, vin intr-un minut.
- Pari nervos.
- Nu nervos, enervat. Am incercat sa fiu intelegator,ceea ce, dupa cum stii, nu-mi prea sta in fire. Dar mi-a iesit, nu crezi?
Nu-i zambi, desi ar fi vrut s-o faca.
- Da.
- Stiu ca Joe a vorbit cu seriful Randy, dar inca nu mi-a spus nici o vorba despre asta. Asta inseamna ca a facut vreun soi de intelegere cu el. Asa ca. ..
- Of!
- Am terminat cu atitudinea intelegatoare. Treci in masina.
Joe iesi din nou si incuie usa. Noah se indrepta spre el.
- Ai uitat sa-mi povestesti ce a avut de zis Randy Dickey?
- Nu, n-am uitat. M-am gandit ca am putea vorbi despre asta mai tarziu, la o bere.
- Spune-mi acum.
- Trebuie sa intelegi. Randy facea treaba buna ca serif pana sa fie eliberat conditionat fratele sau. Oamenii erau multumiti de el. Dar J.D. E un tip temperamental,si Randy vrea sa-i mai dea o sansa de a se reabilita. Sunt de acord cu el.
- Asta nu e decizia ta.
- Ba da. Daca Jordan nu depune plangere impotriva lui J.D. pentru lovitura pe care a incasat-o, nu prea aveti ce sa faceti nici tu,nici ea. Nu vreau sa pun raul inainte, pur si simplu iti explic situatia. Dupa cum am mai spus, eu trebuie sa traiesc in orasul asta, si asta inseamna ca trebuie sa ma am bine cu gangsterii. Seriful Randy ma poate nenoroci. Nu conteaza ca e in alt district. Tot o sa o faca.
- O,da. Pare a fi un serif tare bun.
- Nu la asta ma refer. Vrea doar sa-i fac o favoare, atata tot.
- Si daca nu-i faci aceasta favoare, o sa te...
- Gata, bine,il opri Joe ridicand mainile. Stiu ce am zis. Dar J.D. E fratele lui, si o sa fie trimis inapoi la inchisoare daca Jordan depune plangere. Pe de alta parte, Randy o sa-mi fie indatorat daca totul iese bine.
- Credeam ca nu vrei slujba asta in regim permanent.
- Nevasta-mea zice ca sunt prea moale, murmura Joe. Am mai fost dat la o parte odata,dar acum sunt seful politiei, si pot fi convins sa raman,daca asta vrea consiliul.
- Vreau sa stau de vorba cu Randy.
-L-am informat,si e de acord.
- E de acord?  Noah putea simti cum I se infierbanta ceafa. Unde e acum?
- Vrei adevarul?
- Nu, Joe,minte-ma.
- Hei,nu-i nevoie sa te zbarlesti asa. Chiar acum, Randy a plecat sa-l caute pe fratele lui. Dumnezeu mi-e martor, chiar nu stie unde e J.D. si ii e ingrozitor de teama ca ar putea face vreo prostie.
- J.D. A depasit de mult stadiul de a face vreo prostie.
- O sa apara, si atunci Randy o sa-l aduca sa stam la o discutie si sa rezolvam toata treaba asta.
- Sa rezolvam treaba asta? J.D.e suspect intr-o ancheta de crima.
- Dar este ancheta mea de crima, preciza seful politiei. Noah ii ignora afirmatia.
- Termenul nu s-a schimbat cu nimic, Joe. Randy pana maine are sa-l aresteze pe J.D.
- Si daca nu-l gaseste?
- Atunci o sa-l gasesc eu.