Demonul din Umbră [Pauza]

Capitolul 14

            E duminică dimineața, iar soarele se ascunde în spatele norilor negrii de pe cer anunță că o să înceapă în curând să plouă. Mă uit la ceas și observ că este deja ora 9:00, dar încă nu mă obosesc să mă ridic din pat. Stau și studiez tavanul, încă gândindu-mă la ce mi s-a întâmplat ieri și nu am nicio explicație cum am ajuns în peștera aceea sau cine m-a dus acolo, iar silueta din spatele cascadei îmi ocupă gândurile încă de când m-am trezit. Iar ca să mai adaug un gând în plus, care să nu mă lase în pace, nu pot înțelege cum Takeo se comportă uneori ca și cum ar fi un prieten de-al meu, iar în alte circumstante parcă am fi dușmani de moarte, ceea ce suntem defapt.

Mă uit pentru a mia oară la ceas în dimineața asta. Ora 9:05 și încă nu gasesc un motiv destul de bun, care să mă convingă să mă ridic din pat de la căldură, unde e confortabil și bine. Oftez tristă, trăgând plapuma peste mine, dorindu-mi să nu mă fi născut așa. De când s-a întâmplat accidentul, dacă îl pot numi așa, nu mai sunt eu însumi și mă simt foarte singură din ziua aceea și până acum. Sunt un demon, iar locul meu nu mai este aici, printre oameni, dar nici printre ceilalți demoni nu am ce căuta având în vedere că nu știu deloc cum să fiu un demon ca oricare altul. Nici prietenia mea cu roșcatul nu mai e la fel și totul datorită mie și secretelor care le am față de el pentru a nu-l implica și mai mult în situația în care mă aflu. Din cauza asta prietenia dintre noi doi s-a răcit foarte mult, iar tot ce mi-aș dori în momentul de față este să fim ca înainte, ca frații care își spun unul altuia absolut orice indiferent de situație.

-Akane, te-ai trezit? vocea plictisită a roșcatului mă scoate din transă, făcându-mă să tresar ușor. Îmi dau plapuma la oparte cu un oftat spun un simplu „intră" fără vreau chef, uitându-mă într-un punct fix pierdută în gândurile mele din nou. Ești bine? întreabă îngrijorat strecurându-și capul în camera.
-Da, răspund încet și slab, încât nu sunt sigură că mi-a auzit răspunsul. Își mijeste ochii la mine privindu-mă cu neîncredere.
-Ce ai făcut după ce m-am culcat eu? se aude vocea lui răsunând în încăpere, făcându-mă să mă panichez, nefiind sigură dacă mi-a sesizat absența sau nu. Ai stat în fașa televizorului până târziu, nu? continuă sprijinindu-se de tocul ușii, luându-mă prin surprindere.
-Da, asta am făcut, îl mint iar, rămânând culcată pentru a nu fi nevoită să îl privesc în ochi.
-Ciudat, continuă făcându-mi inima să sară peste câteva bătăi. Când m-am trezit eu în timpul nopții, tu nu erai nicăieri prin casă.

Mi-am închis ochii, strângând din dinți. Știa că nu am fost acasă, iar el doar mă testa pentru a vedea dacă o să-i spun adevărul sau nu, iar eu i-am căzut în capcană. M-a prins cu minciuna a doua oară, iar eu mă simt și mai rău decânt mă simțeam acum câteva minute. Mă ridic în fund deschizând gura în speranța că o să pot să mă apăr, dar o închid la loc lăsându-mă învinsă. Nu mai are niciun rost având în vedere că roșcatul știe deja că am fost cu el.

-Ce a vrut? începe după un moment apăsător de liniște.

Vreau să-i spun ce mi s-a întâmplat, dar mă opresc brusc. Să-i spun că am fost răpită? Dar, de fapt, nici nu știu ce mi s-a întâmplat, deci probabil nu aș fi în stare să îi explic ce mi s-a întâmplat mai exact.

-El nu a fost aici, mint din nou, lăsându-mă păgubașă, obișnuindu-mă cu ideea că așa va decurge prietenia noastă de aici în colo. Am ieșit puțin afară ca să îmi exersez zborul.
-Zborul? întrabă mirat, făcând ochii mari.
-Cu aripile de demon, îi explic probabil uitând acest amănunt, eu fiind un demon. Nu am putut să doar așa că m-am gândit că pot să exersez să zbor, dar am ieșit la o oră târzie, de aceea nu m-ai găsit aici, iar din cauză că nu sunt obișnuită să zbor mi-a luat destul de mult. Nu am observat cât de mult am stat afară, din cauza asta am ajuns acasă aproape de miezul nopții. termin cu minciuna mea, sperând să fi fost destul de credibilă încât să nu suspecteze nimic.
-Bine, oftează zgomotos și iese din cameră, dar nu înainte de a-mi aminti să mănânc micu dejun.