WANTED

Capitolul 10

Author P.O.V

Bella îi analiză faţa lui Jason şi simţea de pe acum că se construia ceva măreţ în mintea lui. Zâmbetul de pe chipul său se mărise şi bănuielile ei primiseră o confirmare. Jason avea acea privire şi acel zâmbet doar când îşi propunea ceva. Încă aştepta un răspuns însă el continuă să se uite într-un punct fix, parcă construindu-şi în continuare planul. Inima îi bătea puernic în piept, zâmbetul lui stârnindu-i din ce în ce mai mult curiozitatea.

- Vreau oamenii lui Joshua! Sparse el liniştea ce se lăsase în jurul lor, iar Bella a dat drumul aerului din plămâni, rămânând uşor confuză. Se aştepta la altceva mai ieşit din comun, la ceva mai spectaculos care să lase o amprentă.

- P-poftim? A întrebat vrând să fie sigură că a auzit bine ce a spus el.

- Dacă reuşesc să-i manevrez oamenii cum doresc, voi afla automat şi ce planuri are.

- Oh! E tot ce a putut spune. Acum planul lui se desfăşura cu totul altfel în perspectiva ei, acum totul avea sens. Şi cu ce aş putea eu să te ajut? În mintea ei se derulau sute de scenarii însă nu era sigură dacă ei doi gândesc la fel.

- Trebuie să ne infiltrăm în sediul lui fără să părem suspecţi, cel puţin în interior. De paznici se vor ocupa băieţii deci asta nu va fi o problemă.

- Bun, dar cel de la poartă? Nu putem să-i tragem pur şi simplu un glonţ în cap. Camerele de luat vederi cu siguranţă sunt supravegheate de cineva şi după ce vor vedea, vor declanşa imediat alarmele.

Jason părea nedumerit la început, căutând în minte o strategie pentru începutul planului. La un moment dat a realizat că a găsit soluția pentru tot.

Caitlin P.O.V

Mi-am fluturat genele, gemând de frustrare când am observat că poziţia în care stăteam nu mai era atât de confortabilă, apoi mi-am dat seama şi din ce cauză. O mână mare şi caldă era strânsă în jurul umărului meu, zdruncinând-umă şi făcându-mi corpul să se mişte într-o parte şi în alta. Mi-am deschis ochii în totalitate şi l-am văzut în faţa mea pe Jason, care atunci când m-a văzut trează şi-a retras mâna.

- Ce? Am întrebat şi vocea mea uşor neclară ca de un om proaspăt trezit din somn umplu camera.

- Trezeşte-te, avem treabă! Mi-a răspuns sec.

Eram cu adevărat buimacă şi îmi venea să îmi afund iar capul în perna mare şi să adorm la loc, însă tot ce am făcut a fost să îmi măresc şi mai tare ochii când l-am văzutpe Jason deschizându-şi pantalonii şi lăsând-ui în jos. Abia acum mi-am dat seama că el era la bustul gol şi am simţit cum tot sângele mi s-a ridicat în obraji când l-am văzut aproape dezbrăcat.

- Hai odată! A strigat brusc la mine văzându-mă că doar stau acolo şocată şi nu mă mişc.

- Îmbracă-te! Îmi ordonă pe un ton strict.

Ce naiba era cu toată graba asta? Nu putea măcar să îmi explice?
Mi-am întors privirea pe marginea patului şi am văzut acolo câteva haine feminine care în nici un caz nu erau ale mele. Erau nişte pantaloni scurţi de blugi de culoare neagră cu talie înaltă şi o cămaşă în carouri negre și roșii.

- Dar unde mergem? L-am întrebat în timp ce încă analizăm acele haine. Şi de ce trebuie să îmbrac astea?

- O să vezi, tu doar îmbracă-te cât mai repede!

În sfârşit m-am uitat la el şi am observat că el deja era îmbrăcat într-o pereche de blugi de culoare neagră şi un tricou de aceeaşi culoare, iar în mână ţinea o jachetă cu imprimeuri militare.