WANTED

Capitolul 32

După ce închide telefonul Raven îl aşează pe masă apoi îşi pune ambele palme la ceafă şi se lasă pe spate , luând aer în în piept apoi dându-i drumul greoi . Nu îi era teamă , nu avea nici măcar un fel de resentiment asupra faptei pe care o făcea dar totuşi simţea că treaba asta are ceva putred la mijloc . Orgoliul nu o lăsa să recunoască . Toţi aveau baza în ea iar ea nu eşua niciodată . Aici totul depindea de câtă răutate şi ambiţie poţi avea ca să îi dobori pe toţi . 

Pentru ea Jason McCann era doar un băiat infoensiv care nu părea să-i cauzeze prea multe probleme însă auzise multe . Destul de multe încât părerea ei s-ar fi putut schimba din moment în moment . Se scufunda tot mai mult în gândurile ei însă ceva o face să iasă şi să înoate până la suprafaţă .

- Ai mai aflat ceva ? Iese din încăperea unde era Bella şi închide uşa după el.

- Nu , nimic nou , defapt , i-am mai dat un apel .

- Sper că va înţelege că e ceva serios !

- Da , cum am zis . Sunt sigură că doar nu şi-a dat seama .

- I-ai dat vreun indiciu , ceva ?

- Uhm . Îşi rage vocea . Scrie cumva pe funtea mea " FRAIERĂ " ?

- Păi ... Nici măcar nu îşi continuă propoziţia că îl întrerupe .

- Şti ceva ? Prefer să taci .

- Ok , ok !

***

Ashley aruncă o privirea la ceasul de la mână apoi ridică privirea spre mine şi schiţează un mic zâmbet .

- Eu trebuie să plec . Trebuie să mai fac câteva bagaje şi să scot câteva acte medicale de la spital .

- Ok , mi-a părut bine să ne revedem !

- Şi mie , îmi era dor de tine ! Sper că tot circul ăsta să se termine odată şi să fie totul că înainte ! Se ridică de la masă şi împinge scaunul sub ea .

- Dacă ai şti de câte ori mi-am dorit eu asta... Mă ridic şi eu de asemenea şi o strâng în braţe .

- Poate într-o zi apele se vor linişti . Eu am plecat , pa ! îşi ia geanta dar când vrea să plece o prind de mână şi o trag mai aproape .

- Sper că nu vei spune nimic din ce ţi-am spus , e în joc viaţa mea !

- Doar , ai încredere ! Nu voi spune nimic , şti că nu îţi vreau răul !

- Sper să fie cum spui tu ! Zâmbeşte şi porneşte spre ieşire .

Iau paharul de pe masă şi beau ultima gură de suc apoi las banii şi ies din local . Fac câţiva paşi şi hotărăsc să intru puţin în parc . Mă aşez într-un leagăn şi îmi iau puţin avânt . Îmi aduceam aminte toate clipele frumoase petrecute aici . Veneam des cu tata când eram mică . Obişnuia să îmi ia îngheţata mea preferată , vanilie şi mentă . Deja îi simţeam mirosul răcoritor care îmi creea o adevărată ploaie în gură . Dar în timp , fiecare a avansat în muncă , iar eu a trebuit să stau mai tot timpul singură . Mă certam des pe acest subiect cu mama dar singurul răspuns era : " O să vedem noi , promit că o să îmi fac timp şi pentru tine " . Mda , poate că nici în viaţa mea nu a fost totul roz . 

Mă uităm atent la copii din jur , erau atât de drăguţi . Când mă ridic din leagăn o mingee îmi pică direct în braţe . Un băieţel extrem de deosebit , cu un păr blond , ciufulit şi cu ochii albaştrii electrizanţi la fel ca şi apa unei mări , vine spre mine.

- Hei scumpete , e mingea ta ?

Dă din cap afirmativ , lăsându-mă să mă pierd în ochişorii lui . Îi întind migea , o ia multumindu-mi , apoi pleacă . Îmi aducea aminte de fratele meu care deşi era enervant , chiar îi duceam dorul .