Capitolul 36

4.1K 233 20
                                    

Palma lui mare o acoperă pe a mea , strângând cu putere mânerul cuţitului . Vreau să îmi trag mâna însă forţa lui mă domina . Situaţia devenea din ce în ce mai tensionată , el dirijând totul . Încerc să spun ceva dar sunt oprită imediat de el . Încep să respir din ce în ce mai greu simţind căldura emanată de corpul lui care se lipeşte de spatele meu . Îmi duce braţul spre Raven , nu înainte de a-mi şopti la ureche " fără milă " . Pur şi simplu rămân şocată când lama tăioasă a cuţitului ajunge pe pielea fină a fetei , lăsând în urmă initiala M . Când sângele începe să se scurgă abundent din "iniţială" trag cu forţă de mâner pentru a îndepărta cuţitul de lângă ea . În acel moment am făcut cea mai mare greşeală a vieţii mele . El se supune acţiunii mele , însă lama cuţitului ajungând pe abdomenul meu gol . Încep să tremur , pielea făcându-mi-se ca de găină . Şterge sângele de pe cuţit pe abdomenul meu apoi îl îndepărtează . Îmi trage şuviţa de păr care îmi acoperea ochiul stâng , după ureche . Se dezlipeşte de mine , căldura simţită dispărând brusc .

Văzând că încă ţin cuţitul în mână îi dau drumul pe jos şi mă uit la mâna care îmi tremura apoi îmi las capul în jos uitându-mă la abdomen şi încerc să şterg sângele cu palmele dar rezultatul nu a fost chiar pe placul meu . Reuşisem să fac totul şi mai rău. Jason mă privea într-un fel satisfăcut , arătându-mi că ceea ce plănuise reuşise . Reuşise şi de data asta să mă bage în sperieţi .

Îmi duc capul spre Raven care pur şi simplu stătea ca un om fără viaţă cu capul aplecat în jos . Singurul lucru care ţinea imaginea ei în viaţă era abdomenul care se umfla şi se desumfla .

- Pot să plec , te rog ? O spun , vocea tremurându-mi instinctiv .

Zâmbeşte timp de câteva secunde apoi îmi face semn cu capul spre scări . Înghit în sec în timp ce trec fără ezitare pe lângă el . Întoarce capul după mine , urmărindu-mă cu privirea iar după îşi trage mânecile jachetei până la nivelul coatelor şi ducându-se spre Raven , se lasă pe vine . O prinde de barbie şi îi ridică capul .

- Te-ai mai gândit la ce răspuns o să-mi dai ? Ea îşi trage capul fără a lăsa vreun răspuns sugestiv . Deci să înţeleg că nu te-ai gândit ! Conturează apăsat cu degetul iniţiala iar ea strânge din dinţi.

- E nevoie de mai mult ca să mă dobori McCann !

Jason începe să râdă şi se ridică băgându-şi mâinile în buzunar şi dându-se cu câţiva paşi înapoi .

- Gândeşte logic iubito , tu eşti doar un punct al planului meu , şi în orice moment ţi-aş putea tăia gâtul fără ca măcar să clipesc .

Se apleacă şi ia cuţitul de pe jos apoi urcă scările . La auzul acelor cuvinte , Raven rămâne puţin confuză , deşii , prinsese ideea.

Stăteam în bucătărie în faţa chiuvetei cu plamele lipite de blatul ei şi cu capul în jos . Dau drumul robinetului şi las apa să curgă . Stau aşa timp de câteva secunde apoi îmi clătesc faţa , crezând că acea apă rece mă va trezi la realitate . Având mâinile uemzite le mişc pe abdomen încercând să şterg sângele de pe el , care sincer mă punea într-o stare destul de incomodă . Văzând că nu îmi iese nimic din ce vreau să fac încep să ţip şi lovesc cu piciorul uşiţa dulăpiorului de sub chiuvetă . Îmi duc mâna spre cap şi îmi dau părul care îmi stătea pe faţă , pe spate .

Jason apare ca o fantomă lângă mine , bătând din palme . Când îi simt prezenţa , tresar . Duce cuţitul pătat de sânge sub robinet , lăsând apa să îl cureţe apoi îl lasă pe mobilier.

- Îmi place atitudinea ta !

Eram destul de prost dispusă iar el mă făcea să mă simt şi mai josnic . Ne mai suportând să ţin în mine îi spun :

WANTEDUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum