WANTED

Capitolul 15

Locul lui era fix în fața mea și încercarea mea de a mă preface că nu este acolo eșua de fiecare dată când ridicam capul. Deși alegeam să mă concentrez pe alte lucruri privirea lui îmi ardea tot corpul, simțeam asta.
În momentul în care am făcut contact vizual am prins cu degetele fața albă de masă, mototolind-o ușor. Mă înspăimânta. Purta un costum negru și o cămașă albă ce îi acoperea toate tatuajele, inclusiv jumătate din cel de pe gât. Era serios, cei din jur crezând că din prisma întâlnirii dar eu credeam cu totul altceva.
Îmi doream să mă ridic de la masă și să îmi rog părinții să plecăm cât mai repede. Voiam să le spun că suntem în pericol, că stăm la masă cu un criminal. Voiam să țip! Dar nu puteam să-i stric seara tatălui meu, era ocazia lui să i se întâmple ceva minunat.

Părinţii noştrii se cufundă din nou în discuţii și spre surprinderea mea Jason asista cu argumente destul de bune. Ulterior am aflat de la tatăl său că studia administrație și afaceri. Greu de crezut că pe lângă toate ilegalitățile în care era băgat avea timp și de așa ceva.

Din spatele uşii îşi face apariţia doamna care ne-a primit înauntru, comunicând din priviri cu domnul Will.

- Poţi să ne aduci mâncarea, Marge!

- Imediat!

Marge aduce câte trei farfurii deodată, eu fiind impresionată de abilitatea ei. Când să pună ultima farfurie pe masă se apleacă şi neintenţionat loveşte cu cotul farfuria din faţa mea iar tot sosul şi pastele îmi alunecă peste tot pe rochie şi pe gât. Inspir dintr-o dată zgomotos când simt căldura și sosul pastelor alunecâdu-mi pe piele.

- Oh, Doamne, îmi cer mii de scuze!

Începe să se înroşească şi să respire greu ca şi când ar fi pe cale de a face infarct.

- Stați liniştită, nu e nimic! Îmi plasez mâna pe brațul ei, încercând să o liniștesc.

- O să plătesc eu rochia, calmaţi-vă cu toţii!

- Nu este nevoie domnule Will, totul e în regulă! Trebuie doar să merg să mă curăț.

- Jason, te rog frumos să îi arăţi unde e baia şi să o ajuţi să se cureţe!

Când am auzit propunerea sa m-am gândit că aș putea rezista încă două ore plină de sos de paste, dar nu puteam să dau înapoi. Am zâmbit fals, urmându-l pentru a-mi arăta baia.
Pășind înauntru, m-am simțit trasă și izbită cu spatele de ușa care ulterior s-a închis.

- Ce dracu cauți aici? Rostește printre dinți iar eu înghit în sec.

- Dacă știam că vei fi aici cu siguranță nu aș fi venit! Îmi găsesc curajul să îi spun.

Îl văd cum slăbește strânsoarea cravatei din jurul gâtului și își presează degetele de frunte și masează ușor. Eram încremenită în aceeași poziție încă de când el m-a izbit de ușă. Nu mai avusem acel sentiment oribil de ceva timp și smțeam că voi ceda.

- Așează-te!

Îl văd cum deschide ușa dulăpiorului de lângă oglindă și scoate un pachet de șervețele umede. Mă apropii de zona în care era chiuveta, privind în jur și căutând un loc pe care să mă așez.
Îl aud oftând zgomotos apoi îi simt palmele așezându-se pe șoldurile mele, ridicându-mă. Îmi așează corpul pe blatul de lângă chiuvetă și eu îmi mușc interiorul obrazului, simțindu-l prea aproape de mine.
Am scos șervețelele umede din pachet încercând să înlătur cât mai bine sosul de pe pielea gâtului. Rochia rămăsese cu o pată destul de mare și arăta de-a dreptul oribil.

Mă cobor de pe mobilier și mă privesc în oglindă, verificând daca machiajul meu a suferit modificări. Corpul său se lipește de spatele meu iar palmele i se așează pe abdomenul meu. Îmi privesc expresia șocată în oglindă și apoi mâna dreaptă cum se ridică lent și se apropie de zona bustului. Înainte să îi prind mâna pentru a-l opri observ cum prinde o bucată din paste ce era lipită de breteaua rochiei.

Un ciocănit subtil se aude din spatele ușii și mă retrag rapid de lângă el, evitând să fim văzuți așa și să se interpreteze.

- Sunteţi bine? Vocea subțire și jenată a lui Marge se face auzită.

- Da, Marge, totul e în regulă!

Merge şi deschide uşa, ieșind rapid pe ea. Întorcându-mă la masă am observat o altă farfurie cu paste ce aștepta să fie mâncată. Jason a refuzat să mai ia parte la restul cinei, scuzându-se și spunând că nu se simte în apele lui. Nu am înțeles ce l-a determinat să facă asta dar eram bucuroasă că nu a rămas în preajma mea.

- Este târziu, noi ne vom retrage! Vă mulțumesc mult, domnule McCann!

- Nu aveți pentru ce! Întotdeauna mi-a plăcut să discut afaceri și să colaborez cu oameni care știu ce fac!

Next ⇝