Iubire adevărată [ Yaoi ]

4.

La Media : Kevin .

Ami pove ...

De ce a rămas ? De ce a trebuit să fie martor la o  aproape cearta cu Rose ? De ce a avut grijă de mine ? Mă ținea atât de tare  în brațele sale de parcă aș fi o pană ce avea să fie suflată de vânt  , m-a făcut să roșesc de atâtea ori într-o singură zi . Este cea mai ciudată persoană pe care am întâlnit-o . Să nu mai zic că în prima zi în care ne-am văzut a fost așa nervos și m-a lovit din senin , apoi timp de 2 săptămâni nu l.am mai văzut și din senin apare la ușa mea și își cere scuze . Nu pare genul care ar face atâtea pentru un necunoscut .

Acum este seară , el a plecat acum o oră . Singurul lucru pe care l.am făcut a fost să mă uit la tavan , temperatura si.a făcut prezența si obraji îmi ard , capul mă doare și îmi vibrează . Sunt amețit și gândul îmi zboară la el . Dar ce ? De ce naiba ? Rose a exagerat când ne-a făcut gay , poate că el s.a simțit stânjenit atunci , poate și acum o face . Cineva bate la ușa dormitorului meu , nu răspund , mai bate o dată și tot nu răspund apoi ușa se deschise și pe ea intră Rose .

Rose : Ami vrei ceva să mănânci ?

Eu : nu !

Rose : ești bine , ai luat medicamentele care erau pe masă ?

Eu : da !

Rose : ești supărat ?

Eu : nu Rose , nu sunt e de la febră de asta sunt așa irascibil și tăcut .

Rose : înțeleg .

Eu : tu cum mai ești ?

Rose : acum bine , dimineață când am venit parcă m-a lovit ceva drept în stomac și eram puțun nervoasă din cauza colegilor de lucru și m.am descărcat pe tine , scuze Ami . Acum sunt mai bine .

Eu : mă bucur și nu are nimic te înțeleg .

Rose : prietenul tău pare de treabă , nu mă așteptam să se ofere să îl ajute pe George la gătit .

Eu : pai da ....

Rose : pari cam obosit , eu te las . Noapte buna !

Eu : noapte buna !

După weekend ...

M.am trezit puțin buimac de cap din vina febrei ce-o aveam iar din cauza ei m.am târât efectiv spre baie , încercând să găsesc un sprijin prin dormitor , mă țineam de mobilă sau mă sprijineam de pereții . Răceala nu a trecut , se agrava !

Mi-am tras blugi negri pe mine , o bluză albastră ce era groasă dar largă care să nu îmi de a o senzație de sufocare , un pulovăr gri lung până sub fund la care i-am închis toți nasturi , peste am luat geaca de piele neagră iar apoi mi-am laut rucsacul , telefonul iar apoi am mers spre hol și în acelaș timp încercam să nu cad și mă țineam bine de toate lucrurile din casă . Am mers către ieșire de unde mi-am luat teniși negri , apoi am părăsit cu pași mărunți apartamentul . 

De la apartamentul lu' soră-mea până la liceu nu este mult , am de parcurs două străzi cu semafor un parc , apoi alte două străzi și iar un parc apoi liceul . Nu este așa mult , sper doar să nu leșin pe drum .

Sunt la capătul puterilor ! Simt că fierb și mă simt așa de anxios și fără pic de forță în picioare sau brațe . De ce trebuia să fiu și anemic !? M.am sprijinit de unul din gardurile ce se aflau în calea mea , privirea îmi era în ceață și vedeam dublu . Mai bine stătea acasă și nu mă pregăteam să merg la liceu , era mai bine în pat unde este cald și bine . Sunt pe cale să leșin aici și acum , sper doar ca un om de treabă să mă găsească și să sune la salvare. Nu mai pot face nici un pas , singurul lucru de care mai sunt în satare acum este să mă țin de gard . Totul se învârte cu mine chiar nu știu dacă să mai continui să merg sau nu . Am făcut un pas mic în față simțind cum genunchii mă lasă la datorie .  Am auzit pe cineva cum mă striga , vocea îmi părea cunoscută dar nu înțelegeam prea multe , urechile îmi vâjâiau și tot ce mai simțeam acum era doar răceala ce provenea de la gard  . M.am întors cu greu în direcția în care am auzit vocea aia adineauri . Mi-am mijit ochii pentru a reuși să identific persoana . Era Luca , acesta închise portiera la o mașină neagră și veni înspre mine .