Dragoste din nou

Capitolul XIV

      Deși câteva zile obositoare, dar palpitante, a venit în cele din urmă ziua de vineri și prima mea săptămână de studentă se apropie de sfârșit. Sunt mulţumită de felul în care mi-a decurs săptămâna şi plănuiesc să mă uit la nişte filme, căci Kath va fi cel mai probabil plecată la vreo petrecere și pe aici va fi linişte.

Îmi uşurează misiunea faptul că am strâns toate programele de studiu şi pot să învăţ, dacă am chef, în avans.

Îmi iau geanta şi plec devreme, oprindu-mă mai întâi la cafenea, pentru un plus de energie la început de weekend.

– Bess, corect? se aude o voce de fată în spatele meu, în timp ce stau la coadă.

Mă întorc și o văd pe fata cu păr roz de la petrecere. Molly, parcă așa i-a zis Kath.

– Da, eu sunt, răspund şi mă întorc spre tejghea, evitând să continui această conversaţie.

– Vii la petrecerea de diseară? mă întreabă ea.

Probabil că face mișto de mine, aşa că mă răsucesc şi mă pregătesc să dau din cap că nu, dar ea continuă: Ar trebui să vii, o să fie tare de tot.

Îşi trece degetele micuţe peste zâna tatuată pe antebraţ. Fac pauză o clipă, dar până la urmă scutur din cap și spun:

– Îmi pare rău, am alte planuri.

– Păcat. Ştiu că Zed voia să te vadă. La asta nu mă pot abține să un râd, dar ea se mulţumeşte să zâmbească. Ce? Vorbea ieri despre tine.

– Mă îndoiesc... dar chiar dacă e aşa, eu am prieten, îi spun, iar zâmbetul ei se lărgeşte.

– Păcat, puteam să ieşim în patru, zice ea echivoc, iar eu îi mulţumesc în sinea mea lui Dumnezeu când barmanul îmi aduce comanda.

În graba, apuc paharul prea brutal şi un strop de cafea sare peste margine și mă arde pe mână. Înjur, sperând că nu o s-o ţin aşa tot weekendul. Molly îşi ia la revedere şi eu îi zâmbesc politicos ieşind din cafenea. Replicile ei mi se învârt în minte; să ieşim în patru în ce formulă? Ea cu Hardin? Sunt împreună pe bune? Oricât de atrăgător şi de simpatic ar fi Zed, Adam este iubitul meu şi nu aş face nimic care să-l rănească. Ştiu că nu prea am vorbit cu el săptămâna aceasta, pentru că amândoi am fost foarte ocupaţi. Îmi propun să-l sun diseară şi să recuperăm, să văd cum s-a descurcat fără mine.

După arsura cu cafea şi întâlnirea dubioasă cu Domnişoara Păr-Roz, ziua mi se înseninează. Eu şi Landon am stabilit să ne vedem la cafenea înainte de cursurile comune, aşa că îl găsesc sprijinindu-se de un zid de cărămidă şi întâmpinându-mă cu un zâmbet larg când ajung.

– O să plec cu vreo jumătate de oră înainte să se termine cursul de azi. Am uitat să-ţi spun că zbor acasă în weekendul ăsta, zice el.

Mă bucur pentru el că se va întâlni cu Dakota, dar detest ideea de a sta la cursul de literatură britanică nu cu el, ci cu Hardin, în cazul în care catadicseşte să apară. Miercuri nu a venit, nu că m-ar fi interesat foarte tare.Mă întorc către el.

– Aşa de curând? De-abia a început semestrul.

– E ziua ei şi i-am promis încă de acum câteva luni că o să fiu prezent.
Ridică din umeri.

În sală, Hardin se aşază lângă mine, dar nu scoate niciun cuvânt, nici măcar atunci când Landon pleacă, aşa cum a zis, la jumătatea cursului. Acest lucru mă face să fiu şi mai conştientă de prezenţa lui Hardin în apropierea mea.

– Luni începem tema săptămânală, vom discuta "Mândrie și prejudecată" a lui Jane Austen, anunţă profesorul Hill la finalul orei.

Nu-mi ascund entuziasmul şi sunt destul de sigură că las să-mi scape un chiţăit. Am citit acest roman de cel puţin zece ori şi este unul dintre favoritele mele.