Renașterea -Eterna ură -

Prima Zi În Iad (Cap2)

In urma cu un an
Când intrăm în clasă toți se uita la noi șocați. Dau sa îi mulțumesc lui Aragon că m-a ajutat dar mi-o taie direct.
- Bine iubit-o , hai ca te las. Pa! și mă pupa pe obraz.
Simt ca ma lovit cineva cu o bata de baizbol în cap. Am rămas împietrită, dacă înainte clasa era șocată acum le ies ochii din orbite de uimire.
Eu nu mai zic nimic și mă așez la una din băncile libere din fundul clasei.
După faza asta singur o să fiu cea mai populară persoana din toată facultatea , asta-mi trebuia sa fiu acuzata de ceva ce nici nu e adevărat. Offffffff sper să aibă un motiv întemeiat de a scos o prostie asa de mare pe gura că de nu îl omor cu mâna mea.
Și uite cum ușa se deschide și pe ea intra o doamna înaltă, slabă, brunetă cu ochii căprui ce-mi întrerupe gândurile sadice ce-l includeau pe așa-zisul iubit al meu Argon.
- Bună ziua!
- Bună ziua!
- Eu mă numesc Amanda Grey și sunt profesoara voastră de limba engleza. Cum sunteți în primul an aici și presupun că nu vă cunoașteți zic să facem cunoștință. O vom lua de pe catalog. Antonia Iran.
Au început sa iasă pe rind in fata clasei sa se prezinte.
-Kyra Jones
E rindul meu, mă ridic și mă duc în fața clasei și încep.
- Bună, eu sunt Kyra Jones și sunt din Anglia, am 20 de ani și. Dau sa mai spun ceva dar sunt întreruptă de Ken.
- Argon e iubitul tău?
- A aaaaaaaa nu el doar. Și iar sunt întreruptă dar de data asta de o fata, parcă Ana o chema.
- Dar el te-a numit iubita lui și tu nu ai zis nimic.
Doamne, simt ca înebunesc nu cred ca îi mai dau nici o șansă lui Argon să îmi explice și îi bag direct o bombă nucleara în pantaloni. Dau sa îi răspund Anei dar sunt întreruptă din nou. De data asta de către doamna profesoară căreia îi sunt veșnic recunoscătoare pentru că ma scos din situația asta dubioasa.
- Dragi mei, cred că asta e treaba ei și nu ar trebui să vă intereseze pe voi. Kyra poți merge la locul tău.
Îi mulțumesc și merg la mine în bancă.
Nu după mult timp se sună de ieșire și ies val-vârtej din clasă în căutarea acelui nemernic ce mi-a stricat prima zi de facultate.