Renașterea -Eterna ură -

Cap 36

Plâng pentru că asta vreau sa fac, plâng pentru că nu știu ce pot face alt ceva, plâng pentru ca asta simt că trebuie să fac .
Iubesc dar nu persoana pe care ar trebui s-o iubesc .
Simt lucruri pe care nu ar trebui să le simt .
Il iubesc pe Clay dar mă voi căsători cu Argon .
Gândul ăsta mă sfâșie pe interior, nu mai vreu să trăiesc viata asta, nu mai vreu să adorm cu gândul că o să mă trezesc a doua zi și am să îl întâlnesc pe Argon .
A venit ziua, măreața zi a cununiei mele . Stau în fața oglinzii și îmi admir frumoasa rochie, îmi ajunge până deasupra genunchilor , e roz pal cu diamante la baza gâtului, la nivelul taliei. Aș vrea să îmi fie plăcere să o port, dar o urăsc, pe cât de frumoasă e pe atât de mult o urăsc .
Se aude un scârțâit de ușa și imediat în cameră intra Clay, îl văd în oglindă și amuțește când mă vede . Se apropie de mine și spune
-Wow, ești superbă Kyra ! expresia lui de pe fața chiar exprimă uimire, zâmbește dar sub acel zâmbet zace adevărata suferință, îl citesc ca pe o carte deschisă . Nu e fericit .
Mă întorc printr-o piruetă și ajung în fața lui .
- Mulțumesc ! A sosit momentul ? întreb zâmbind.
- Da! Argon deja este la primărie, după ce se vor semna actele acolo vom merge la biserică apoi la petrecere .
- OK! frica crește cu fiecare minut ce trece, sper să reușesc să îmi mențin zâmbetul cât mai natural .
- Ești gata? mă întreabă Clay privindu-mă profund în ochi .
- Da! Am s-o fac și pe asta! spunând asta cu voce tare parcă mă simt mai încrezătoare.
- O să fie bine! Îl aprob cu o aplecare a capului, îl iau de braț și plecam la datorie.

***
Oficial sunt doamna Scott, sunt cu soțul meu în mașină, ne îndreptăm către petrecere, toți invitații sunt deja acolo, totul este pregătit.
Mașina se oprește iar șoferul îmi deschide ușa apoi Argon vine lângă mine și mă ia în brațe eu neatingând solul cu picioarele, îmi spune la urechile
- Îți mulțumesc că nu te - ai mai opus, sunt mândru de tine, să știi că de abia aștept să se termine seara asta, am așteptat prea mult, sunt nerăbdător să te am iubito! după care mă sărută pe gât.
Urcă scăriile cu mine în brațe, când intrăm toată lumea începe să fluiere și să ne aclame, toți invitații ne felicită, totul pentru ei pare atât de frumos, dar în realitate e un adevărat fiasco.

***
Se apropie sfârșitul serii, acum urmează tăierea tortului, luminile se sting și pe fundal se aude un instrumental ce anunță sosirea tortului. Sunt din ce în ce mai agitată, simt că îmi sare inima din piept, inspir și expir de câteva ori ca să îmi revin. Luminile se reaprind, mă uit la oamenii din jurul meu și nimeni nu îmi e cunoscut, nici măcar prieteni, în seara aceasta I-am văzut pentru prima dată, numai Clay și Rony, sunt singurele fețe cunoscute. Nici măcar pe însoțitoarea domnului Rony nu o cunosc, am schimbat câteva vorbe cu ea astăzi dar nimic mai mult, pare o femeie cumsecade și e foarte frumoasă, e doctor ginecolog, Rony a știut ce să aleagă, sper să se căsătorească, le stă bine împreună.
Închinăm un pahar cu șampanie și fiecare se întoarce la locul lui pentru a servii tortul.

***
Toată lumea se strânge pentru un ultim dans, singura persoană care lipsește e Argon, nu știu pe unde a dispărut.
Muzica se oprește de odată și observ ca solistul a căzut pe jos, oamenii încep să se agite când la celălalt colț al ringului de dans mai cade o persoană, și alta, și altă persoană până rămân dor eu și Clay în picioare, ne îndreptăm către ieșire când....

Îmi cer scuze pentru lunga pauză pe care am luat-o, doar că am avut ceva probleme și de fiecare dată a apărut câte ceva neprevãzut . De acum am să postez câte un capitol pe săptămână. Vă promit asta!
Știu deja ce am de făcut, am toată acțiune în cap, trebuie doar să o scriu. Nu ratați capitolele viitoare, se anunță o avalanșă 😉😘😘😍