Renașterea -Eterna ură -

Consecințe (Cap 9)

Mă uit în jos și îl văd pe Argon la pământ și Adam peste el facandu-i un make up de neuitat. Încerc să îi despart dar in zadar, sunt împinsă și cad în fund cu mine luând și o fata ce era lingă masa noastră. Acum Adam e jos și Argon peste el luându-și revanșa. Nu apucă să stea mult că vine paza și îi ridică pe amandoi. Și despărțiți par să se omoare între ei cu privirea. Argon are buza spartă și un ochi vânat iar Adam s-a ales doar cu o vânătaie pe obraz.
Pasnicii au chemat poliția. O să rămână 24 de ore în celulă. Sper că sunt în celule separate că de nu doar unul o să mai iasă de acolo și acela mort iar celalalt n-o să mai vadă lumina zilei mulți ani.

După ce m-am schimbat de rochie m-am dus la secție să îl văd pe Argon, nu defapt pe Adam, Argon nu merită să fie vizitat, până la urmă el a început toată șarada asta.

Merg însoțită de un polițist, cum intru îl vad pe Argon stând pe un pat care pare a fi o scândură de lemn cu o saltea ponosită peste.
Parca îmi pare rău de el,ce proastă sunt, nu trebuie să îmi para rău de el, nu trebuie să-l vizitez. Picioarele mele o iau către celula lui chiar dacă eu mă opun mintal. Picioare tâmpite!! Ascultați de stăpân! Dar nu, nu se opresc și din 2 pași și o piruetă ajung în fața lui, acum mi-am dat seama că eu mă holbam la el și el la mine.
-De ce, de ce ai făcut tot circul ăla ?! Nu spune nimic, doar se uita în ochii mei.
–Zi Argon! Vorbește!
–Vrei sa știi de ce? Chiar vrei?
–Da Argon, spune!
–Bine,Kyra sunt....