Nerd at past||Vol1||

Capitolul 44

Eram prin market si ma plimbam de-a lungul raioanelor cu cosmetice,vopsele si uleiuri de par.

Ma gandeam sa ma vopsesc ,din nou.

Habar cu aveam cum dar nu mai voiam ceva ce sa semene cu noanta de vopsea de data trecuta. Voiam un picment mai inchis ,apropiat de culoarea parului meu ,exact pentru a nu fii nevoita sa il tot vopsesc atunci cand creste de la radacina.

Blond,roscat,caramel,castaniu,cenusiu,roz,negru. Asta e ,negru.

Am luat doua cutii de vopsea ,sa ajunga, dupa care am plecat sa imi iau uleiuri si masti pentru par,fiind ca ale mele se consumasera si voiam sa incerc ceva brand-uri italiene.

Am mai colindat dupa aceea jumatate de mall ,am intrat in toate magazinele si mi-am cumparat haine noi.

Maine incepea facultatea si aveam mari emotii. Habar nu aveam ce e de facut dar pur si simplu simteam ca o sa o iau pe pereti.

Am ajuns acasa si i-am dat fetitei mele sa manance dupa care am scos-o afara ,prin parc.

Ma plimbam linistita prin parc si incercam sa imi adun gandurile. Cat de mult se schimbase viata mea ,fara sa ma fii gandit macar o data la asta. Nu m-asi fii gandit ca o sa plec si am sa ii las pe cei din LA in urma,sau cam sa las vre-o data prieteni in urma mea.

Am oftat si m-am asezat pe o bancuta care parca aparu din senin, in drumul meu.

De aici inainte aveam un drum lung si greu de urmat ,si nu,nu ala pana acasa,ala pana la moarte. Drumul acela in carte te zbati,plangi ,zambesti,razi,iubesti,suferi,te daruiesti trup si suflet unui anumit lucru sau unei persoane ,drumul pe care inveti sa respiri cu adevarat,sa vezi ce inseamna viata,sa traiesti. Asta e cel mai lung drum dar tot odata si singurul. Poate ca pentru unii drumul asta e mai simplu si pentru altii mult mai greu,pentru unii ,din pacate,mai scurt si pentru altii,din fericire,mai lung,dar la final tot acolo ajungi si trebuie sa treci printr-o judecata in care vei fii fortat sa te uiti in spate . Sa te vezi dezamagit,dezamagind,sa te vezi iubit,iubind,sa te vezi suferind sau facand pe altii sa sufere ,iar mai apoi vei itelege de ce trebuie sa respiri cu drag fiecare bula de aer si sa privesti cu fericire fiecare raza de lumina. Pentru ca atunci cand esti mic visezi la o lume roz cu toti prietenii si toata familia langa tine,dar daca chiar veri o lume roz ,trebuie sa te multumesti cu jumatate ,pentru ca nu potii sa ai acele persoana mereu langa tine.

Si poate am devenit filozoafa dintr-o data ,dar abia acum inteleg de ce matusa imi zicea sa ma bucur de fiecare imbratisare primita si sa o pretuiesc cat mai mult timp dupa aceea. Pentru ca atunci cand vrei vrea o imbratiseare de la o anumita persoana ,e foarte posibil ca acea persoana sa nu fie langa tine atunci sa te poata imbratisa,fie ca e departe sau fie ca nu mai e deloc.

Acum stand pe banca simt cum vreau din rasputeri o imbratiseare de la mama sau una de la tata,dar sunt mai mult ca constienta ca nu o pot primii,de aceea le-am pretuit cand eram mica si langa ei.

Parca imi doresc o imbratiseare marca Ash. Sa ma traga de par pe la spate si sa ma întoarcă cu fata sa ma cuprinda in brate ,fara sa iti dea posibilitatea de a-i raspunde la imbtisare,tinundu-ti mainile captive pe langa corp .

Atatea lucruri pe care nu le-am pretuit cum trebuia cand le aveam si pentru care acum o sa trebuiasca sa astept mult.Cinci ani si...o viata.

*

Habar nu am cum am ajuns acasa sau cum am mancat,daca am mancat.

Nu am idee cand m-am schimbat de haine si cand am adormit cu Lexi sprijita cu capul pe abdomenul meu.

Am stat ieri pana pe inserate sa contemplez la tot ce am pierdut fie temporar fie definitiv.

Era ora 5 dimineata . Nu am idee cum m-am trezit atat de devreme dar am de gand sa profit de asta pentru a ma rasfata intr-o baie cu spuma si pentru a-mi vopsi parul.

Cand am terminat cu totul era deja ora 6 si un sfert.

Mi-am dat cu ulei in par dupa care l-am uscat bine si l-am intins cu placa. Rezultatul vopselei era uluitor si aratam superb. Parul meu nu aratase niciodata mai bine de atat.

Mi-am mai dat o data parul cu un alt ulei si l-am masat pana cand nu l-am mai simtit atat de unsuros.

Mi-am luat un rucsacel micut negru ,din lac, si mi-am bagat agenda primita în dar de la Ash la ziua mea, mai apoi telefonul si portofelul meu micut ,negru .

Cand am terminat cu toate si dupa ce mi-am terminat cafeaua de baut si de privit pe geam m-am dat cu parfum si am iesit din casa,pregatita de prima zi la facultate.

Cand am parcat masina si am iesit din ea am vazut mai bine cladirea inalta si veche,dar cu un aspect minunat, ingrijit.

Am intrat in cladire si m-am indreptat spre sala ce avea rolul de secretariat. Am obtinut numarul si etajul unei sali si m-am indreptat grabita catre ea. Asta era prima si chiar ultima ora pe aceasta zi.

M-am asezat in prima banca de la geam,fiind singura in care nu mai era nimeni,toate avand cel putin o persoana care sa stea in ea.

Mi-am scos telefonul si am inceput sa ma uit pe diverse platforme ,site-uri de socializare.

Scaunul alturat mie,cel de-al doilea loc al bancii,fu tras cu un scartait aproape insesizabil. Mi-am rotit capul si am observat o fata ,cam scunda ,par blonda cu ochii albastrii. Avea parul prins intr-un coc lejer,in varful capului, si cu cateva suvite lasate rebele.

Am intrat cu ea in vorba si am aflat ca o cheama Anais ,si culmea coincidentei sta fix in scara alaturata scarii mele ,in acelasi bloc si mai era si din Philadelphia. Vorbea tot engleza ceea ce mi-a fucut inima sa tresara de bucurie.

Dupa ce am termit acea ora si ne-am notat orele si salile de curs pentru acele ore,am ecat impreuna cu anais catre casa,oprindu-ne la o cafemea,iar pe seara am iesit chiar in parc cu Lexi.