Numărând stelele

Prolog

Încrederea. Un cuvânt pe care toată lumea îl folosește cu ușurință, dar când vine vorba de practică se pare că apar dificultăți, pentru că pe cât de repede o poți câștiga pe atât de repede o poți pierde. De ce? Pentru că așa suntem noi, oamenii.

Fiecare dintre noi a fost pus în situația de a câștiga încrederea cuiva și în acel moment părea o banalitate, dar rolurile se schimbă. Din persoana care zice "Poți avea încredere în mine" vei deveni persoana care zice "De ce să am încredere în tine?". Situația se va schimba la o sută optzeci de grade și va trebui să privești din afara cutiei.

La un moment dat va apărea și iubirea, pe lângă această încredere. Ciudată combinație, nu? Ei bine, nu e chiar așa. Să-ți spun cum va merge treaba. Te vei îndrăgosti de o persoană, vei face tot posibilul să fii cu acea persoană, vei reuși, o să te simți ca în al nouălea cer, va însemna totul pentru tine și o vei iubi până la ultima picătură de iubire care ți se scurge prin vene.

Iubirea presupune încredere.

Așa este. Când iubești o persoană ai încredere în ea și în tot ce înseamnă aceasta. Îi povestești totul, fie ele banalități, fie ele visuri care merită îndeplinite. Vei simți căldura acelei persoane și atenția cu care îți ascultă gândurile. Vei simți pur și simplu că ești viu. Dar asta nu e tot.

Iubirea înseamnă durere.

Da. Ați văzut bine. Iubirea chiar înseamnă și durere. Mereu va însemna și durere indiferent de ce fel de iubire este. Fie ea iubire dintre frați, iubire dintre prieteni sau iubirea pentru o persoană mai specială. Atunci când frații se vor separa, își vor alege propriul drum, va exista o ruptură între ei, o ruptură cu care ei nu s-au familiarizat din cauza timpului petrecut împreună. Va fi durere, dar cu timpul această durere va dispărea pentru că vor evolua, vor alege un drum și îl vor urma până la capăt. Legătura dintre frați nu va putea dispărea niciodată. Mereu va exista ața aceea invizibilă, dar care nu se rupe nici la mii de kilometri depărtare.

Iubirea dintre prieteni funcționează aproape ca cea dintre frați. Ajungeți să petreceți atât de mult timp împreună încât nu mai știți casa cui e. Vă cunoașteți mai bine pe zi ce trece și adăugați câte o zi prieteniei voastre. Cu toate certurile și împăcările care au loc în viața voastră nu veți putea sta despărțiți. Vă întoarceți mereu unul la celălalt și vă spuneți că a fost o ceartă stupidă.

Iubirea pentru o persoană specială e diferită. Când iubești, iubești pe bune indiferent de circumstanțe. Gândurile îți sunt adesea pline de persoana aceea care îți aduce mereu zâmbetul pe buze. Câteodată situația nu e tocmai fericită și nu vei primi iubirea pe care o oferi înapoi, dar cu timpul vei trece peste și vei întâlni pe cineva care te va iubi așa cum meriți.

Concluzia premiselor de la care am plecat este că iubirea doare. Uneori mai mult, alte ori mai puțin. Vei iubi? Da, ca orice persoană. Vei suferi? Da, e ceva prin care trebuie să treci pentru că viața nu e tocmai roz. Îți va fi frică? Probabil. Vei fi fericit? Asta depinde de tine și de alegerile pe care le faci.

Oricum ai da-o se ajunge și acolo, adică la suferință, dar asta te va face un om puternic. Cum? Îți voi da un sfat.

În fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare minut, în fiecare secundă, transformă durerea în putere.

Doar la asta mă puteam gândi în timp ce stăteam pe iarba moale din curte, privind stelele. Ați crede că sunt nebună dacă v-aș zice că pe lângă privitul acestora mai e un lucru pe care îl fac și anume să mă confesez lor? E ciudat pentru alții, dar normal pentru mine. Asta fac eu mai mereu în serile târzii de vară. Stau sub cerul liber și spun tot ce îmi trece prin cap. Asta înseamnă pentru mine liniștea și relaxarea. Să privesc infinitatea de stele care sunt mai frumoase cu fiecare seară în care le privesc. Uneori mi-aș dori să am un loc mai bun de privit stelele minunatului oraș Los Angeles.

Poate vă întrebați dacă am prieteni. Da, am. Samantha și Landon sunt cei mai buni prieteni ai mei încă de la grădiniță și pot spune că trioul nostru e indestructibil. De ce nu vorbesc cu ei lucrurile pe care prefer să le zic când mă uit la stele? Am probleme cu încrederea dintotdeauna...Ideea e că ce se vorbește sub cerul liber, rămâne sub cerul liber, iar ce se vorbește cu o persoană se împrăștie peste tot. Depinde și de persoanele cărora le înmânezi încrederea ta. Niciodată nu aș putea să spun sau măcar să cred că nu am încredere în prietenii mei cei mai buni, dar aleg mereu să nu îi împovărez cu gândurile mele.

Gândurile îmi sunt întrerupte de zgomotul unei ferestre care s-a deschis și vocea fratelui meu, Liam.

-Oh, Rosie, iar?, strigă la mine. Ți-am zis să nu mai stai noaptea pe afară.

-Chiar nu poți dormi fără să îmi porți mie de grijă, frățioare?

Liam este un frate protector. La început era drăguț, dar acum e ca un băț în fund. "Unde te duci îmbrăcată așa?", "Cu cine ieși?", " Cine e băiatul ăla?" ,"Pune-ți ceva mai gros" , deși stăm într-un oraș în care e cald. Într-un cuvânt, e mai protectiv decât tatãl meu.

-La culcare, puștoaico. Vreau să fii energică pentru surpriza de mâine.

Eram pregătită să mă revolt până am auzit ultima frază. Întrebarea despre surpriză nici nu a apucat sã-mi părăsească buzele, că deja Liam închisese fereastra și jur că puteam să-i văd rânjetul prin draperiile pe care le-a tras.

Am lăsat-o baltă, deși ador surprizele. De fapt, mă pot declara admiratoare înrăită a acestora. Am urcat în camera mea și primul lucru pe care l-am făcut a fost să mă tolănesc în pat privind tavanul plin de stele care strălucesc. Nu mă satur niciodată să le privesc așa că mi-am pus câteva și pe tavan. Stau acolo de când aveam cinci ani, iar povestea lor e una destul de amuzantă pentru unii și dureroasă pentru mine. Am încercat să le lipesc singură și am sfârșit prin a cădea de pe scaun și a-mi pierde un dinte. Ca un frate bun ce e, Liam m-a ajutat să le lipesc cum mi-am dorit si pot spune că sunt al naibii de pretențioasă.

Nu mă pot gândi decât la acea surpriză. Oare ce se va întâmpla și cu ce ocazie? Ziua mea este de abia peste trei săptămâni. Fir-ar să fie de surpriză!