Abisul iubirii

8 - Capo di tutti capi

Așteptam ca Ellie să aibă o reacție, dar statea și se uita stânga-dreapta.

- Spune ceva! Întreabă ceva! îi ordon nerăbdător să-i răspund la curiozități.

- Pot să le ating?

- Dacă crezi că poți fără să-ți fie frică, te rog.

- Nu ți-e frică că voi lua o armă și te voi răni cu ea? mă întreabă uimită de răspunsul meu.

- Nu! Am o încredere oarbă în tine.

Se îndepărtează ușor de mine și se apropie de arme. Stă și le analizează, iar eu mă îndrept spre ea. Își ridică mâna dreaptă și cu degetul arătător vrea să atingă arma ce îi stă la nivelul ochilor. Își oprește mâna aproape de armă și și-o retrage imediat.

- Ai încredere în mine că totul va fi bine? o întreb lipindu-mă de spatele ei.

- Da! Toată încrederea mea e în mâinile tale.

Îi prind mâna întra mea și o duc la armă. Cu mișcări lente o ajut să atingă arma, dar frica din ea e mare. Își trage mama din a mea și cu o mișcare bruscă își prinde ambele brațe de talia mea, lipindu-și fața de pieptul meu. O cuprind protectiv în brațe și îi mângâi capul.

- Te-ai mai calmat?

- Da. Dar nu înțeleg.

- Întreabă...

- Înțeleg că îți plac armele, dar de ce atâtea?

- Ellie.... trag aer puternic în piept și oftez. Trafic de arme.

- Un fel de Capo di tutti capi?

Ridic capul din pământ și mă uit la ea. Un râs isteric îi iese din gură și nu înțelegeam ce o apicase. Mă încrunt la ea, așteptam să se calmeze și să-mi spună ce era așa amuzant.

- Stai, tu vorbești serios? întreabă cu o seriozitate dură.

- Ellie de ce crezi că aș glumi?

- Dumnezeule mare!

- De aia am fost plecat timp de 2 luni. Am făcut un transport în Brazilia și am fost blocați acolo. Toate apelurile și conversațiile de pe rețelele de socializare îmi erau monitorizate. N-am vrut să risc să te pun în pericol. Îmi pare rău că nu ți-am spus mai devreme.

- Nu ți-e frică?

- De cine?

- Nu știu, că vei fi prins?

- Singura mea frică ești tu!

-Eu? întreabă uimită.

- Da, tu! Mi-e teamă că mă vei părăsi după ce ți-am povestit despre afacerea mea.

Ellie îmi sare în brațe pe nepregătite și mă sărută apăsat. Ce, fără bătaie? O privesc în ochi și nu mă satur de frumusețea ei simplă.

- Credeam că vei pleca imediat după ce vei afla ce nenorocit sunt.

Mergem înapoi în casă și îi cer lui Ojo un pistol Makarov de 9mm. Ojo se grăbește să mi-l aducă, iar după ce îl iau în mână îl arunc în sus și-l prind în palmă. Mă uit la Ellie și pare speriată.

- Ellie, azi vei scăpa de frica asta, îi spun cu zâmbetul pe buze.

O apuc de mână și o duc printre celelalte arme, ajungând în sectorul cu săbii și apoi în fața unei uși care ducea la camera special amenajată pentru tras la țintă. Când o deschid, se aude o împușcătură iar Ellie mă strânge cât poate de tare de mână. Îi fac semn lui Andrew să iasă afară și să mă lase singur cu micuța mea.