48 - Înapoi acasă.

526 37 7
                                    

Mă uit spre Javier, apoi spre Christopher. Râsul zgomotos îmi iese printre dinți și nu mă puteam opri.

- Asta nu-ți dă niciun drept să te atingi de ea! țipă nervos Javier.

Ușor, râsul îmi dispare și apare teama.
Știam că cubul meu de gheață poate fi foarte agresiv cu bărbații străini care se apropiau de mine.
Înghit în sec când văd că Christopher face pași către glaciarul meu până îi ajunge în față.
Stăteau aproape lipiți și își aruncau priviri ucigătoare.
Nici unu, nici altul nu se mișcau și nici măcar nu clipeau.
Tensiunea dintre ei se simțea în aer.

- Nu uita că tu ai lăsat-o singură pe plajă, nu eu! îi raspunde Christopher.

Javier îi râde ironic în față, apoi își ia avânt și-l lovește pe blondul creț drept în față cu un pumn.

Christopher se dezechilibrează puțin, apoi se năpustește asupra lui Javier și-l doboară punându-l la pământ și imobilizându-l.

- Încetați! țip cât mă țin plămânii.

Îi priveam cum se băteau ca niște animale. Nu știam ce să fac.

Trebuie să-i opresc, altfel se vor omorî!

Mă strecor printre ei și îl împing pe Javier, apoi pe Christopher.

- Vă purtați ca niște animale! Javier, aveam mai multe așteptări de la tine. Nu pot să cred că gelozia ta stupidă poate ajunge atât de sus! Mai bine nu veneam în vacanța asta blestemată! mă rostesc eu.

Le întorc spatele și pășesc nervos pe nisip.
Tot ce vroiam era să ajung la hotel.

- Ellie, așteaptă! strigă Javier în spatele meu.

Fără să-l ascult, îmi continui drumul spre hotel.

În scurt timp ajung în fața hotelului și mă opresc.

- Ce a fost în capul tău când te-ai băgat.........

Mă întorc cu fața spre el și îi pun mâna pe gură, facându-l să tacă.

- Nu vreau să aud nimic! spun, apoi mă întorc.

Urc scările hotelului și intru în hol, apoi merg spre lift și îl aștept.
Când ajunge, ușile se deschid, iar eu și Javier intrăm în el.

Javier trage aer în piept și urma să spună ceva.

- Nici să nu îndrăznești! îl ameninț cu degetul arătător.

Liftul se oprește, iar ușile se deschid.
Fără să mă uit spre Javier, pășesc nervoasă până ajung în fața ușii camerei noastre.
O deschid și după ce intru, încerc să o trântesc fără să-mi pese că îl lovesc.

Mă îndrept spre bagajele mele și încep să-mi strâng hainele ce erau pe scaune și pe jos, apoi închid brutal fermoarul.

- Ce ai de gând să faci? mă întreabă Javier.

Îi arunc o privire nervoasă și trag aer în piept.

- Vreau înapoi acasă, la mine!

- Așteaptă să fac un duș și să-l anunț pe Mark că ne întoarcem.

- Nu, Javier! Mă întorc singură. În NYC!

Fără să-i dau drept la replică, îmi iau bagajele și ies pe ușa camerei.

Javier iese din cameră și fuge după mine.
Când mă ajunge, mă prinde de mână și întoarce cu fața spre el.

- Ellie, nu poți.....

- Ba da, pot!

Mă smucesc din strâmsoarea lui și continui drumul cu lacrimi în ochi.

Știu că eu am greșit prima, dar eu am încercat să-mi îndrept greșeala.
Tu ai exagerat!

Fără să-mi dau seama, ajung afară din hotel.
O voce cunoscută mie mă strigă din spate.
Când mă întorc îl văd pe Christopher fugind pe scări spre mine.

- Ellie, unde pleci singură?

- Acasă! spun lăsând capul în jos.

- Unde?

- New York City.

Christopher chicotește ușor, apoi își împinge degetul arătător în fruntea mea făcându-mi capul să se ridice.

- Nu ai avion decât peste 3 zile, îmi spune.

- Înseamnă că plaja e toată pentru mine.

- Crezi că te las să stai atâta timp de nebună pe plaja? Prost crezi! îmi spune. Nici să nu aud că vrei să pleci! Ai venit aici ca să te relaxezi, nu să stai câteva zile și apoi să te cerți. Lasă-l o zi să se gândească la ce a facut și ai să vezi că va veni în genunchi la tine.


"₩"



Heei! Îmi pare rău că acest capitol e foarte scurt, dar m-a pocnit şi pe mine iubirea şi nu prea mai ai timp de nimic.
Revin curând cu forţe noi :D!


"₩"

Abisul iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum