Abisul iubirii

68 - Discuții aprinse II

Ajunsi in gradina, ne asezam pe sezlongurile de langa piscina si il vad foarte tensionat.

- Javier.... Mi-e frica! atat pot spune, apoi siroaie de lacrimi imi inunda fata.

- Ellie, de ce? Habar nu ai cat de mult te iubesc! Atat pe tine cat si pe Fernando! Voi doi sunteti totul pentru mine! Habar nu ai cat de ingrijorat am fost in tot acest timp!

Il simt cum se ridica de pe sezlongul lui si ingenuncheaza in fata mea, ridicandu-mi capul, apoi imi sterge lacrimile si ma strange la piept!

- Te rog, calmeaza-te!

- Javier... Ce a fost intre tine si acea femeie? spun tragandu-mi nasul si sughitand de la plans.

- Ti-am spus! Am fost in aceeasi clasa... Ma placea destul de mult in vremea aia, dar eu nu am bagat pe nimeni in seama atunci, plis ca era o mica ratusca urata! In acea seara ne-am reîntalnit dupa mult timp si am fost luat prin surprindere sa aflu ca inca ma iubeste! Exact cand ai ajuns tu, ea mi-a pus mana pe picior si n-am mai apucat sa o iau de acolo si sa sterg cu ea pe jos! Sunt doar al tau...iti jur!

Ma mangaie usor pe par si ceva imi spune ca e adevarata povestea lui.

- Te rog, ai incredere in mine! Nu te-as schimba niciodata cu nimeni! Mi-ai daruit cel mai frumos si sanatos copil! Imi favi viata mai frumoasa si diminetile mai calde! Nu vreau sa ne mai certam pe subiectul asta! Te iubesc, micuta mea!

- Si eu te.... nu apuc sa continui, telefonul lui Javier suna ca o alarma de incendiu.

Il scoate din buzunar si reusesc sa vad numele ei.

Simt cum inima mi-e zdrobita din nou si din nou, la nesfarsit.

Adrenalina incepe sa ma conduca asa ca ridic mana si il pleznesc pe Javier cat pot de tare, simtind cum palma imi ia foc.
Capul lui aproape ca a facut un unghi de 360°.

- Ellie.....

- TACI! Si sa nu te mai apropii de mine in viata ta! Nando va sta la mine, iar tu il vei vedea cand am ei chef! In caz contrar, te voi da pe mana politie! Nu uita ca stiu totul! spun amenintandu-l cu degetul aratator.

Il vad cum isi maseaza locul lovit de palma mea, apoi ii intorc spatele si pasesc grabita spre casa.
Inainte de a intra, ma intorc spre el si trag aer in piept.

- Ajunsesem chiar sa te cred, dar se pare ca nu esti mai presus de Sergio! pufnesc intru-un chicotit nervos. Daca stau mai bine sa ma gandesc, era mult mai bine langa Sergio! De la el stiam la ce sa ma astept....singurul motiv pentru care iti multumesc, este fiul meu!

Ii intorc din nou spatele si fug plangand in casa.

In sufrageria mare erau toti prietenii mei, familia mea, inclusiv Nando, care se juca cu o masinuta primita cadou de la Darius.
Pasesc spre Nando, il ridic de jos si il strang la piept protectiv. Toti ma priveau.

- Ellie, ce s-a intamplat? intreaba Brian.

Imi sterg lacrimile, oftez odata, apoi dau frau liber cuvintelor.

- S-a terminat! Totul! Nu vreau sa mai aid de el si de nimic ce are legatura cu el! Imi pare rau gasca, dar aici se incheie prietenia, afacerea, familia noastra! Nu mai vreau suferinta! Mi-a ajuns!

- Ellie, nu poti vorbi serios...aud jocea surorii mele.

- Imi pare rau, Daiana...

Doar atat mai spun.
Cu Fernando in brate, ies din casa si paseac grabita pentru a parasi curtea imensa.
La poarta ma astepta Javier plangand.

- Ellie, te rog....

Mi se rupea sufletul vazandu-l asa. Stiam ce inseamna durerea, suferinta, singuratatea. Toate aceste sentimente le-am trait alaturi de Sergio, dar speram ca el, cubul de gheata sa schimbe durerea in placere, suferinta in fericire si singiratatea intr-o iubire eterna.
Ma inselasem a doua oara in privinta barbatilor. Toti sunt la fel!

Privindu-l pentru ultima data, strang din ochi si las ultimele lacrimi de iubire sa se scurga pe obrajii reci, apoi privesc in jos si continui sa merg.
Nu puteam sa il privesc! Daca o faceam, sufletul meu zdrobit, se zdrobea in alte mii si mii de bucatele.

Iarta-ma, sufletul meu! Stiu cat induri, dar cu timpul, te voi pansa si vei fi din nou intreg.

Ajunsa in inersectia mare din apropierea casei, fac semn unui taximetrist, iar el opreste in dreptul meu.
Urc in el, apoi il asez pe Nando pe bancheta si leg centura de siguranta.
La fel fac si cu a mea si abia apoi am observat ca taximetristul ma priveste in oglinda, asteptand sa ii spun o adresa.

Nu am unde sa ma duc...

- Doamna....

Inchid ochii si trag aer in piept, apoi las tot aerul sa iasa.

- Nu stiu....plimba-te pe unde vrei pana imi vine in cap o adresa exacta!

- Aaa, sunteti sigura? intreaba acesta socat.

- Am bani! Fa ce iti spun si nu mai pune intrebari, te rog! Lasa ceasul sa mearga, nu imi pasa!

"∆"