9 - Îți vreau gâtul...

820 50 0
                                    

*Perspectiva lui Ellie

- De ce ești așa serios? întreb uitându-mă pe geamul mașinii.

- Ești foarte puternică. Ai suportat atâta durere fizică și sufletească și totuși încă ai puterea de a zâmbi.

- Nu pot să cedez. Nu acum când te am pe tine.

- Lucrurile nu vor rămâne așa, te asigur. Voi afla cine ți-a facut rău ție și familiei tale și va plăti scump.

- Javier, nu! Nu are rost... Au trecut 4 ani de atunci și nu s-a aflat nimic. Nu mai are rost.

Îmi era teamă de încăpățînarea lui Javier. Acum că eram în sfarsit fericită și mulțumită de viață mea nu puteam lăsa pe nimeni și nimic să intervină. Plus că la cât de ambițios era băiatul cu ochii de gheață, îmi era frică să nu-l pierd cum mi-am pierdut părinții.

Ajungem într-un final acasă. Așa cum am promis trebuia să-i dau un premiu lui Javier. Încă de la intrarea în casa cea mare i-am sărit în brațe și l-am umplut de sărutări. Îi sărut gura, îmi strecor capul sub bărbia lui ajungând la gât, apoi revin la gură și mă repezesc pe lobul urechii. Nici n-am observat că a urcat scările cu mine în cârcă. Mă lasă jos și își scoate tricoul aruncându-l pe podea. Un piept ferm și un abdomen bine striat lasă la vedere și nu la orice vedere, la vederea mea. Îmi ling inconștient buzele, pare delicios. Încerc să-mi scot bluza, dar mâinile lui mă opresc.

- Nu.... îmi șoptește. Lasă-mă pe mine să mă bucur de asta.

Nu apuc să protestez nimic. Îi simt palmele pe fundul meu. Își înfige degetele în el și mă ridică cu ușurință cuprinzându-l cu picioarele de talie. Mâinile lui îndemânatice îmi mângâie corpul încă îmbrăcat. Cu mișcări precise se hotărăște și îmi scoate bluza lăsându-mă doar în sutien. Mă pune pe pat și se așează între picioarele mele sarutându-mă pe gură scurt.

- Îți vreau gâtul, îmi spune cu vocea răgușită.

Sar că și arsă de sub el urcându-mă în capul patului cu ochii cât cepele și speriată. Se uită la mine cu o față amuzată. Nu știam ce vrea. Dintr-o dată începe să râdă și mă bagă într-o ceață imensă. De ce râde?

- Îmi pare rău! A sunat sadic rău de tot. Nu la asta mă refeream... Vreau să te sarut pe gât, să-l simt. Să fie doar al meu.

Îmi venea să râd, dar las la iveala doar un zâmbet retras. Simt cum inima mi se calmează, dar nu mă misc de acolo. Rămân nemișcată câteva secunde bune și îl văd pe Javier respirând greu. Ok, Ellie, a fost doar o greșeală de exprimare. Nu-ți vrea răul. Dacă vroia să-ți facă ceva, fi sigură că îți făcea de mult.

Mă sprijin în genunghi și merg târâș spre glaciarul meu. Revenim unde am rămas, dar de data asta eu eram deasupra.

Îmi desface sutienul de la spate, lăsându-mi sânii liberi. Cu mișcări mult prea lente mă sărută pe gât coborând spre claviculă și apoi la sânul stâng. Îmi suge sfârcul și un oftat de placere îmi smulge. Cu o mișcare bruscă se întoarce cu mine, iar acum sunt din nou sub el. Se ridică de pe mine și își desface cureaua privindu-mă în ochi. Mă ridic în fund. Hei, tu! Lasă-mă pe mine să mă bucur de asta!

Îi îndepărtez mâinile de pe curea și ca o adevărată neîndemânatică mă chinui sa-i desfac cureaua. Într-un final reușesc, dar mai am blugii. Oh, Doamne! Spre surprinderea mea reușesc foarte repede să-i desfac nasturele și să-i las blugii să pice ușor pe podea. Își scoate picioarele din ei și mă împinge pe spate urcându-se din nou peste mine. Un vibrat de telefon ne distrage de la treaba noastră, dar îl ignoram. Îmi trage blugii de pe mine. Acum suntem amândoi doar în boxeri. Mă urcă peste el bucurându-se de priveliștea ce o avea în fața ochiilor.

Abisul iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum