Abisul iubirii

19 - Învaţă-mă tot ce ştii

Sergio stătea și se uita la mine amuzat, în timp ce eu fierbeam de nervi.

- Ai de gând să vorbești sau plec?

Se apleacă ușor peste masă și îmi pufăie, apoi zâmbește.

- Îți recomand să n-o faci dacă nu vrei ca prințul tău să moară ars de viu.

Enervată la culme mă ridic de pe scaun aruncându-mi mâinile pe masă lăsând la auzul tuturor un zgomot puternic. Îl fixez din priviri și îmi apropii capul cât mai mult de el.

- Îndrăznește să te mai atingi de el și îți jur că te omor chiar eu!

Sergio mă privea uimit și amuzat. Se uită ușor peste umăr, parcă să se asigure de ceva. Când se întoarce, fără să-i permit îmi trage capul lipsindu-și gura de a mea. Deși mă smuceam din strâmsoarea lui, nimeni nu intervenea.
Am încercat să țip, dar totul era în zadar.

Dintr-o dată simt că sunt eliberată și pot respira. Mă trag câțiva pași în spate și îl văd pe Javier care îl imobilizase pe Sergio.
Gardienii au observat și au venit în fugă încercând să-i pună catușele lui Sergio.
Gardianul șef se apropie de Javier care sărise peste masă ca să ajungă la mine.

- Domnule, știți că nu aveți voie să agresați un deținut? întreabă gardianul-șef pe Javier.

- A, da?! Dar un deținut care este închis pentru crimă și violență domestică are voie să forțeze o domnișoară și restu gardienilor să stea ca niște maimuțe? țipa Javier nervos spre gardian.

Javier nu-i acordă nicio șansă de a răspunde. Mă trage de mână spre ieșire și îl lasă pe gardianul-șef cu vorba în gură.
Ieșim din clădire și ne îndreptăm spre mașină. Glaciarul meu se oprește lângă portiera mea și mă lipește de mașină. Privirea lui era mai rece ca niciodată, dar chiar și așa nu îmi inspira frică la fel ca și Sergio.

- Vezi de ce nu am vrut să te las să mergi singură?

- Îmi pare rău, spun lăsându-mi capul în jos.

- Nu Ellie, mie îmi pare rău că te-am lăsat singură cu el.

Ia puțină distanță și îmi deschide portiera, apoi ocolește mașina și urcă într-un final. Pornește motorul și gonește pe stradă.

Odată ajunși acasă, merg în curte și mă întind pe iarbă. Stau acolo timp de câteva minute bune până îmi vine ideea de a merge la Javier și să-i propun să ieșim la plimbare cu Conny.
Mă ridic rapid de pe iarbă și fug până la ușa biroului său. Când deschid ușa aud țipete și obiecte aruncate. Intru temătoare în birou și îl găsesc pe Javier nervos aruncând cu tot ce prindea la mână spre perete.
Tresar când aruncă biroul și scoate un zgomot puternic făcând podeaua să se miște.
Javier se apropie de mine. Nu l-am văzut niciodată așa. Mă lipește de ușa și își lasă capul în jos.
Dupa câteva secunde se desprinde de mine și se îndreaptă spre peretele din stânga mea, lovindu-l cu pumnul. Tresar și inchide ochii. Încercăm să mă lipesc cât mai tare de ușă, ba chiar să trec prin ea și s-o iau la fugă.

Nu! Javier nu e ca și Sergio!

Cuvintele astea le repetam non-stop în cap. Când deschid ochii, Javier se apropie de mine și mă trage la pieptul lui. Mă strânge cu putere și mă sărută pe cap.

- Îmi pare rău. N-am vrut să te sperii. Ăăm.... Nu vreau să te mai atingă acea bestie.

Fără să-i spun ceva, mă prin de talia lui și îl strâg cât pot de tare.

- Să înțeleg că m-ai iertat?

- Javier, nu am de ce să te iert. Tu îmi vrei binele, iar eu.... Nu știu ce a fost în capul meu. Am vrut să te apăr, dar mai mult ți-am făcut rău.

- Rău?

Mă desprind din brațele lui și îi fac cu capul semn la toate obiectele aruncate, apoi îi iau mână dreaptă și mă uit la ea. Credeam că voi găsi sânge pe ea după impactul cu peretele, dar m-am înșelat. Îi sărut încheieturile degetelor și mă întorc cu spatele la el lipindu-mă de trupul său. Îi trag mână în așa fel încât să o țin la pieptul meu și să o sărut. Mă sărută pe creștetul capului și stăm așa preț de cateva minute.

- Javier, vreau să mă înveți tot ce știi.

- Cum ar fi? îi aud șaptele în ceafa mea.

- Pentru început să înot, să mă bat cu oricine, să nu-mi mai fie frică de nimeni și nimic și într-un final......fac o pauză scurtă și îmi întorc capul spre el. Într-un final, sa folosesc o armă.

Glaciarului meu i-a revenit zâmbetul pe buze, iar eu am observat.
Cu o ușurință fantastică, mă ridică cu o mână purtându-mă ca pe un copil până la piscină. Se oprește în fața ei și-și scoate toate obiectele din buzunar aruncându-le pe iarbă.

- Ești pregătită să înghiți apă?

- Nu....

În următoarea clipă, Javier mă prinde de talie și sare cu mine în piscină. Apuc să țip un pic, dar apoi am ajuns cu capul sub apă rămânând fără aer.
Când ieșim la suprafață, panica a apărut și m-am prins de gâtul lui. În jurul nostru era doar apă, iar picioarele mele nu atingeau fundul bazinului.

- Ți-am spus "nu", ii spun lui Javier încercând să nu mă desprind de el.

- Să nu mă bați, spune chicotind. Mergem la apă mică să îți arăt mișcările de bază, apoi revenim.

Înoată cu mine în spate până la apa mică.
În sfârșit simt fundul bazinului.
În timp ce Javier îmi arată cum să-mi țin palmele, cum să-mi mișc brațele și picioarele, Kelly și cei doi micuți apar pe iarbă

- Vouă vă era frig în apă de sunteți așa îmbrăcați?

Eu și Javier râdem, în timp ce ea se așează pe iarbă.
Câteva minute, Javier mi-a tot explicat ce și cum, iar eu înțelesesem perfect ce aveam de făcut.

- Ai înțeles? mă întreabă.

- Da.

- Bun. Hai să facem și practică. Eu înot în fața ta, tu trebuie doar să faci ce ți-am spus. N-ai ce să plătești, eu sunt chiar aici.

Dau din cap aprobator și încep să înot spre el.
Deși eram începătoare, mă deacurcam cât de cât bine. Javier nu a intervenit decat de câteva ori.
Când Javier se oprește, realizez că am ajuns în celălalt capăt al bazinului. Nefiind atentă, îmi pierd controlul și simt cum merg la fund. Javier se apropie se mine și mă scoate la suprafață. Mă prind de gâtul lui și îmi încolăcesc picioarele în jurul taliei lui.

- Te-ai descurcat bine.

- Am un profesor bun.

Îi zâmbesc și îmi lipesc buzele de ale lui afundându-ne într-un sărut.
Din departare se aude vocea lui Kelly, obligându-ne să ne desprindem gurile.

- Scafamdrilor, eu cu cei doi zăpăciți ai mei mergem în casă. Va veni ploaia, ne face semn spre cer

Un nor negru se apropia de noi din departare.

- Hai înapoi de unde am pornit și mergem în casă.

Zis și făcut.
Greoi ajung la celălalt capăt al bazinului. Când mă uit în sus, norul era deasupra noastră și stropi mari de apă picau din cer.
Până ieșim din piscină, o ploaie torențială se izbea de noi și de restul obiectelor.
Javier mă ia de mână și mă trage spre casă.
Îmi venise o idee și vroiam să i-o spun sau să i-o arăt.
Mă opresc din fugă, oprindul și pe Javier și îl trag spre mine.

"￦"