Abisul iubirii

66 - Un nou început.

Dupa o perioada lunga de stat in spital, doctorul decide sa ma externeze, iar Javier mi-a propus sa mergem acasa.
Am acceptat propunerea lui stiind ca daca sunt aproape de el pot profita de nestiinta lui si il pot urmarii indeaproape.
Ajunsi acasa, toti prietenii nostri imi sar in brate bucurosi, iar eu ma prefaceam ca nu inteleg nimic.

- Calmati-va toti! tipa Javier nervos la ei.

Un moment de liniste se asterne, iar mie imi dau lacrimle.
Nu imi placea sa imi mint apropiatii, iar ei nu sunt doar apropiatii mei, sunt familia mea.

-  Ce s-a intamplat? intreaba Kelly.

- S-a intamplat ce s-a intamplat! Lasa-ti-o in pace si n-o mai sufocati! se rasteste din nou cubul meu de gheata.

Ma uit la ei si incerc sa ii fac sa inteleaga, dar nu pot. Telepatia nu exista sau cel putin nu acum.

*

Dupa ce seara s-a lasat, eu m-am dus in camera mea si am facut o baie calda in speranta ca imi voi aranja putin gandurile, dar in zadar.
Nu stiam cum voi iesi din aceasta mare incurcatura, dar daca am intrat in hora, trebuie sa joc.

Oh, Ellie, ce faci? Nu poti sa duci minciuna asta prea departe!

Ma certam singura. Stiam ca nu va iesi nimic bun din asta.

Sau as putea daca as avea un complice!
Dar cine?

Primul complice la care m-am gandit era Brian, dar stiam ca nu ma va ajuta.

Kelly! Ea ma ajutat mereu cand aveam nevoie.

In timp ce ma imbracam, cautam o solutie sa ii explic totul.
Imi trag o pereche de blugi pe mine, imi bag picioarele in slapii de casa si ies din camera, coborand scarile.

Toti erau stransi in living, asa ca eu intru in bucatarie iar acolo o gasesc pe Kelly aranjand un platou mare.

- Salut! spun intrand timida.

Kelly isi ridica capul si se uita la mine zambind.

- Am nevoie de ajutor! spun frecandu-mi palmele una de alta.

- Sa il strig pe Javier? De ce ai nevoie? S-a intamplat ceva?

- Nuu, nu nu! Fara el! spun usor panicata. Doar noi doua trebuie sa asistam la aceasta conversatie.

Kelly da din cap aprobator si ma invita sa iau loc in timp ce ea se aseaza.

- Uite... E ceva nebunesc ce am facut si am nevoie de ajutorul tau! Vreau sa fie secretul nostru si nu vreau sa afle nici macar o musca treaba asta!

- Sigur! spune Kelly.

- Uhm... Tot ce se intampla acum e din cauza mea! Cand l-am vazut pe Javier cu acea tarfa, mi-am iesit din minti si am vrut sa fug de el, iar el m-a urmarit pana in Romania si nu mi-a dat pace. Am avut un accident de masina, iar voi toti stiti treaba asta si mai stiti ca eu am suferit o amnezie temporara, dar nu e asa!

Kelly pare pierduta, mai pierduta decat mine jucand rolul acesta.

- Am inventat totul numai ca sa il pot urmarii indeaproape pe Javiner si sa aflu ce vrea de la mine si daca ma iubit sau daca ma iubeste cu adevarat! Nu vreau sa traiesc langa un om pe care il impart cu N femei! Nu am patit nimic, decat cateva zgarieturi pe ici pe colo! Mintea mea e perfect sanatoasa si imi amintesc totul! Si de Sergio, si pe Javier, si de Nando, si de voi, dar mai ales de tradarea lui Javier! De absolut tot!

- Uhm.... Ellie.....

- Vreau doar sa ma ajuti si stiu ca e mult ceea ce iti cer, iar daca nu vrei sa ma ajuti, voi intelege, dar te rog sa nu dezvalui nimanui planul meu!

- Ellie... Nu stiu ce sa spun. Adica... Nu stiu! Ai spus ca mintea ta e perfect sanatoasa, dar... Dar dupa tot ce mi-ai spus, pari un pic dereglata! spune Kelly razand.

Pentru o clipa mi-a fost frica ca ma va condamna pentru alegerea mea, dar dupa ce am vazut ca rade si ca glumeste, stiam ca ma va ajuta in tot ceea ce ii cer.

- Deci? spun zambind.

- Ok, te ajut, dar stii ca va fi greu?! Javier nu e usor de pacalit si daca va afla, va fii un adevarat haos!

- Stiu asta! Tocmai de aia te implic si pe tine in asta! Am nevoie de un complice. Singura nu m-as descurca cu acel cub de gheata!

- Si cam ce ai in cap? Ce trebuie sa facem? intreaba nerabdatoare sa afle planul meu.

- Ok! Deci, eu voi continua sa ma prefac ca sunt amnezica, iar tu incerci sa ii convingi pe toti ca daca stai mai mult prin preajma mea, ma vei ajuta cu totul ca sa imi reamintesc de voi!

Un zgomot puternic de pahar spart se aude din spatele meu.
Tresar de pe scaun si ma intorc, vazandul pe Javier in tocul usii, socat.
Inghit in sec si ma uit spre Kelly care a incremenit.
Imi mut privirea inapoi spre Javier si fac doi pasi spre el.

- Ramai acolo! imi spune Javier. Te-ai prefacut? Stii cine sunt? Stii cine sunt ei? ma intreaba cu ochii inlacrimati. Te-ai prefacut pana acum?

"∆"