28 - Îţi jur!

492 35 4
                                    

Orele treceau, iar eu si Javier nu dormeam.

Stateam cu capul pe pieptul lui, plimbandu-mi degetul aratator pe pielea lui fina. Javier se juca cu o suvita din parul meu si din cand in cand ma saruta pe crestetul capului.

Linistea a disparut in clipa in care glaciarul meu isi trese glasul.

- Iubito, ce spui de o plimbare?

- Aam, cred ca e cam tarziu pentru asta. Adica e ora 2:36 noaptea.

- Nu, nu. Ma refer la o calatorie undeva, doar noi doi. Te vreau doar pentru mine.

Imi ridic capul de pe pieptul lui si ma sprijin in cot, uitandu-ma nedumerita la el.

- Vorbesti serios?

- O singura data am calatorit impreuna si atunci n-am putut sa ne bucuram de tara, de oras. Vreau sa fim intr-un loc strain, sa ne plimbam , sa ne simtim liberi.

Ma ridic in fund si pic pe ganduri.

De ce nu? De mult timp imi doresc sa vad acea tara.

- Deci, ce spui? ma intreaba.

- Ok, dar pot alege eu unde sa mergem?

- Sigur.

- Vreau in Europa.

- Perfect. Unde? Madrid, Roma, Londra?

- Rusia! spun clar si raspicat.

- Rusia? ma intreaba el uimit.

- Da. Din totdeauna vreau sa merg acolo.

- Atunci Rusia sa fie.

Ii zambesc cald si ii sar in brate, apoi il sarut pe frunte si pe buze.

- Sincer, ma asteptam sa alegi Londra sau Roma. O sa-i spun lui Mark maine sa pregateasca totul.

Imi asez inapoi capul pe pieptul lui si incep sa ma gandesc la calatoria noastra.

*

Soarele era sus pe cer. Ma uit spre ceas si vad ca e 11:20AM.
Il caut pr Javier in pat, dar nu-l gasesc asa ca ma ridic din pat si imi intind toti muschii.
Un ciocanit in usa imi atrage atentia.

- Ellie, pot sa intru?

- Da, Joanna!

Joanna intra cu zambetul pe buze.

- M-a trimis Javier dupa tine.

- Unde e?

- In bucatarie.

- Si de ce te-a trimis pe tine? El nu putea veni?

Joanna ridica din umeri, semn ca nu stie.

- Tot ce stiu e ca trebuie sa te aranjez si sa te duc de manuta la el.

- Wow! Ma simt ca o prizoniera.

Radem amandoua si ne indreptam spre sifonier.

- Ellie, lasa-ma pe mine sa-ti aleg hainele. Tu du-te si fa-ti dus.

Ies din sifonier si merg spre baie gandindu-ma de ce Javier a trimis-o pe Joanna dupa mine si ce e cu atata graba.

*

Cand ies din baie, il gasesc pe Javier pe pat butonand telefonul.

- Pot sa stiu ce e cu graba asta?

- Sigur. Imbraca-te mai repede ca sa ajungem mai repede in Rusia. Vreau sa iti indeplinesc visul acesta.

Ma uit la hainele alese de Joanna: blugi largi cu turul lasat, un tricou negru si adidasi cu platforma.
Ma duc in sifonier si imi iau lenjeria intima si incep sa ma imbrac.

- Sunt gata, spun aranjandu-mi parul.

- In sfarsit! Hai.

Javier ma prinde de mana si aproape ca ma pune sa fug pe scari. Ajunsi in sufragerie, ne luam la revedere de la toti.

- Sa va distrati, ne-au urat toti pe rand imbratisandu-ne.

*

Masina in care eram eu, Javier si Mark se opreste chiar langa scarile avionul.
Mark se da jos si fuge sa-mi deschida usa.
Vantul batea puternic si imi facea parul sa zboare in toate directiile. Incerc sa-l aranjez cand Javier vine la mine si ma trage de brat pe scarile avionului.

- Hai mai repede iubito.

Ma smucesc din mana lui si ma opresc pe primele doua trepte.

- Vreau sa stiu de ce esti asa agitat!

- Iti spun in avion. Urca, te rog!

- Nu urc pana nu imi spui, o spun clar si raspicat incrucisandu-mi mainile la piept.

- Sergio a evadat. Acum treci in avion sau te iau pe sus!

La auzul acelor cuvinte, inima a inceput sa-mi bata tare si ochii mai aveau putin si imi ieseau din cap.

- POFTIM? intreb tipand.

- Ellie, hai te rog in avion. Iti explic acolo.

- Sergio e liber, sora si prietenii mei aici si sunt in pericol. Nu plecam nici unde fara ei!

- Ellie, ei sunt intr-un loc sigur acum. I-am dat ordin clar lui Ojo sa aiba grija de toti. Cea mai in pericol esti tu. Te rog, urca odata!

Fac ce imi spune si urc. Ma asez pe primul scaun pe care il vad si cer o apa stewoardesei ce ne astepta.
Javier se aseaza in fata mea si frecandu-si mainile se uita in jos.

- De unde stii? il intreb jucandu-ma cu buza inferioara.

- Josh s-a interesat de cazul lui si azi dimineata, cand tu dormeai a primit telefon de la patronul Penitenciarului Newtross.

- Doamne Dumnezeule! Cand o sa scap?

- Cat de curand iubito! Iti promit! Ba chiar iti jur!

"₩"


Hei! Ştiu că capitolul ăsta e foarte scurt şi lipsit de inspiraţie, dar am multe pe cap în perioada asta. Sper să mă înţelegeţi.
Aşa cum Javier i-a promis ceva lui Ellie, aşa vă promit şi eu că mă revanşez la următorul capitol!

Abisul iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum