Dangerous Bonds

Capitolul 30-"Who is he?"

~Cynthia~

     Mirosul de umezeală combinat cu mucegai este primul lucu pe care îl simt. Deschid ochii privind în jur, dar era destul de întuneric și nu puteam să disting prea multe. Eram într-o cameră mică, cu pereți ce păreau a fi vopsiti albi, cândva au fost vopsiți albi. Singura sursă de lumină era un bec mic și prăpădit ce atârna în jos. Pâlpâia constant, iar frica mi se mărea cu cât stăteam mai mult și îl priveam. Îmi mut privirea de la bec la o ușa mare, probabil din oțel, care se afla bineînțeles, în cealaltă parte a camerei. Mă simt amețită încontinuare de la substanța care mi-a fost injectată, iar capul mă durea îngrozitor. Încerc să mă ridic din patul în care m-am trezit, dar una dintre mâini îmi era prinsă cu o pereche de cătușe.

    Pe bune? Unde puteam să fug, pe tavan?

    Mă asez în fund, lăsându-mi picioarele să atârne în jos. Unde Dumnezeu mă aflam? Pe fundal se auzeau motoare de avioane care decolau sau aterizau, iar mirosul mucegaiului facea ca respirația mea să se îngreuneze. Părea a fi o pivniță. În casa cui eram? Și lângă ce aeroport este casa? Cum s-a ajuns la așa ceva, de ce ar face cineva asta?

    Nu mă puteam opri din a-mi pune întrebări, deși eram perfect conștientă că nu există vreo șansă să-mi și răspund singură. Sper din suflet să mă găsească cineva cât de repede se poate. Nu vreau să știu peste ce criminali am dat și în niciun caz nu vreau să aflu "la ce erau buni".

    Îmi amintesc că mi-am pus telefonul în sutien înainte să leșin. Îmi ridic mâna până la el, simțindu-l. Mi se formează o lacrimă în colțul ochiului, o lacrima de fericire. Aveam o speranță. Scot telefonul, căutând numele lui Dominic în agendă, apelandu-l instant. Fericirea mea dispare în momentul în care descopăr că nu-l voi putea apela. Nu aveam pic de semnal aici.

    Oftez puternic, aș vrea să plâng, să urlu, să fac ceva, dar nu-mi permiteam să fac asta. Nu puteam să încep să plâng, am nevoie să fiu în formă pentru orice urmează.

— Voi ați înnebunit? Cum să faceți așa ceva?recunosc instant vocea enervantă a Melissei care se aude de după ușă.

   Melissa? Ce face ea aici?

— Calmează-te, nu face o scenă acum, recunosc și cea de a doua voce.

     Cher. Ce se întâmplă de ce sunt ele aici?

— Cher, tu ai uitat cine sunt părinții ei?

    Vorbeau de mine? De părinții mei? Nu înțeleg, Cher m-a răpit? Dar nu se poate, mirosul pe care l-am simțit a fost un parfum bărbătesc.

— Ți se pare că îmi e frică de o familie de bogătași? o altă voce cunoscută mie, îi răspunde Melissei.

    Nu pot să cred și Zion se află aici. Ce au pus la cale ticăloșii aceștia? Sigurat asta este răzbunarea pentru ce s-a întâmplat la nuntă.

— Zion, nici eu n-o suport, mă irită persoana ei la maxim. Vezi să nu, sentimentul e reciproc prințeso, dar cum să faceți așa ceva? Sunteți nebuni. Dominic o să vă omoare.

— Nu mă interesează ce va face Martinez, vom scoate bani frumoși pe ea. Până o va găsi el, noi ne-am îndeplinit scopul, vorbește jegul.

— Voi nu știți în ce v-ați băgat. V-ați afundat în ceva care vă depășește. Dacă nu vă interesează cine sunt parintii ei, ați uitat cine sunt părinții lui? Ați uitat ce a pățit ultima persoană care s-a amestecat în treburile lor. Sunteți niște imbecili dacă aveți impresia că veți scăpa vii din asta. Ian nu este un om cu care să vă jucați, vorbește Melissa, impresionându-mă, nu știam că știe atâtea cuvinte, pare cu mai mult creier când nu e o pițipoancă.