Capitolul 8-"Up all night"

84 5 2
                                    


~Cynthia~

— Mai explicați-mi o dată, pentru ce dăm petrecerea asta? îmi întreb a doua oară prietenii.

    Starea mea de astăzi era surprinzător de bună. M-am trezit binedispusă și cu chef de viață, ceea ce se întâmplă rar. Nu sunt o persoană prea matinală și clar nu voi fi vreodată. Dacă detest ceva pe lumea aceasta, acela ar fi trezitul de dimineață. Ba chiar am gătit de dimineață și am ajutat-o pe Maria să facă curat prin casă.

După plictiseala de duminică aveam nevoie să fac ceva astăzi. Plictiseală nu prea mai era un cuvânt bine ales, având în vedere ce s-a întâmplat pe câmp. Ne-am sărutat pentru prima oară și acum nu stiu dacă pot să mai dau ochii cu el. Încercând să-mi scot din cap faptul că am cedat și l-am lăsat să mă sărute, am ales să ies cu grupul la cafea.

     Și iată-ne pe toți cu sucurile și cafelele sofisticate în față, încercând să mă las convinsă de prietenii mei că o noapte albă era absolut necesară. Aveam o stare bună, dar nu sunt sigură dacă era suficient de bună pentru o petrecere, despre care grupul meu nu se oprește din a vorbi.

— Pentru că a trecut o lună de toamnă, gustând din lichidul maroniu, Aria îmi dă un răspuns nu prea convingător pentru mine.

— Și pentru că s-a terminat vara, continuă Sierra.

— Iar noi nu am dat petrecere de final de vară, le completează Mark pe cele două.

— Și de ce trebuie s-o ținem la mine acasă? încerc să le înțeleg motivul pe care îl bănuiam.

— Pentru că nu vom deranja somnul niciunui adult, având în vedere că domnul și doamna W. sunt plecați, nelipsitul motiv este susținut de Derek.

— Am vecini, a-ți uitat?

— Nu s-au plâns niciodată de petrecerile noastre. Fac pariu că-și doreau să fie invitați și de când îți pasă ție de vecinii tăi?

— De când mi-am dat seama că au urechi, îi răspund Thaliei, bucurându-mă de încă o gură din frappe-ul comandat.

— Haide Cy, petrecerea de sfârșit de vară e tradiție, nu te poți impotrivi! Ajută dacă adaug o privire de copilaș abătut?

— Privirea ta numa de copilaș nu poate să fie, Adam, îi răspund imediat.

— Te rugăm frumos cu o cireașă deasupra, vorbește și Matt în final pentru a fi toți împotriva unuia. Adică împotriva mea.

    Mă uitam la fetele lor, râsul pufnindu-mă dintr-o dată. Nu prea le mai ieșea schema cu rugatul, se vede că au crescut și nu mai era nevoie de fețele adorabile aruncate înainte pentru a-și convinge părinții. Și-au pierdut îndemânarea, dar arătau atât de amuzant încercând.

— Mark și Derek, băutură. Thalia și Matthew, mâncarea. Aria și Sierra, muzica. Adam, tu poti să stai, spun, făcându-i pe toți să zâmbească puternic.

— Misiune îndeplinită! exclamă cele două blondine, privindu-se amuzate datorită sincronului.

— Da! V-am spus că fețele vor ajuta! le spune victorios marele Jones, făcându-și salutul de prietenie și fericire cu gemenii.

— A funcționat pentru că știa că nu va scăpa de noi, nu datorită feței tale de prost, replică Matt, râzând de fața tâmpă a șatenului.

— Ce nu fac eu pentru voi! răspund acompaniindu-i.

— Adevărat! În sfârșit, simțeam că lipsește ceva, nicio petrecere nu e la fel de faină ca cea de final de vară.

— Foarte bine spus Ty, foarte bine, aprobă creața zâmbitoare.

Dangerous BondsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum