Dangerous Bonds

Capitolul 38-"We are who we are"

~Cynthia~

     
        Au trecut trei luni de când prietenii mei au aflat adevărul. Tot adevărul. La fel ca și mine, reacția lor a fost un șoc constant. O panică constantă. Aveau impresia că ne-am pus toți trei de acord, să ne batem joc de ei, dar i-am asigurat că din nefericire este cât se poate de adevărat.

      Aria nu a vorbit până de curând cu Nathan sau cu părinții ei. A fost șocată și înspăimântată de el. S-a simțit trădată și manipulată, iar eu o înțelegeam perfect. Nu a iesit cu zilele din casă, iar Nate a suferit precum un câine, deși nu voia să arate asta. Singurul lucru de care s-a bucurat a fost aflarea faptului că iubitul ei este fratele meu.

      Thalia a rămas în soc mult timp, nu le-a vorbit nimic părinților nici în zi de azi. Le-a spus că știe tot și cam acolo s-a încheiat discuția lor.

      Sierra încă nu vrea să accepte că este adevărat, Sam a leșinat, pentru că a realizat în ce s-a băgat, iar gemenii au fost nervoși din cale-afară. Adam a fost singurul care a luat lucrurile așa cum sunt și a început să se implice din prima zi. Cumva asta m-a speriat puțin. Singurul lui scop este să-l prinda pe Alexander, iar Dominic și Nathan îi împărtășesc obiectivul.

      Ximena s-a ținut tare pentru Valerie, deși știu că era extrem de dezamăgită de Blake. Gravidă așa cum e, a fost și este mult mai puternică ca mine. La un moment dat începusem să-mi fac griji că poate vestea mea îi va pune sarcina în pericol.

      Matt nu facea altceva decât să jure că nu o să-și ierte tatăl niciodată pentru asta, dar a sfârșit prin a se antrena cu el, iar Tristan dădea de înțeles ca știa ceva. Nu părea surprins de absolut tot ce ieșea din gura noastră.

      Niciunul dintre ei nu a fost și nu este încântat  să intre în lumea asta, dar din păcate erau deja implicați fie că voiau, fie că nu, iar asta din cauza părinților. Șocul nostru încă nu a trecut, ne vine greu să credem că este adevărat, dar ne-am dat seama de pericolul care ne paște dacă tratăm totul cu indiferență pentru a nu face situația reală.

      Eu am purtat in sfarsit o discutie cu parintii mei la doua zile dupa ce le-am impartasit prietenilor mei tot ce am aflat. Dezamagirea din ochii mei ii omora pe mama si pe tata. Intr-un final i-am iertat si am inteles motivul pentru care nu mi-au spus. S-au jurat ca faptul ca am fost adoptat, nu schimba cu nimic iubirea pe care mi-o port, iar eu ii cred, pana la urma pentru mine au renuntat la vechea lor viata.

     Viața noastră s-a schimbat definitiv. Nu mai este cale de întoarcere. Unii ne-ar crede nebuni, probabil toți oamenii sănătoși la cap ar face-o, cu siguranță eu o fac, dar nu aveam scăpare oricât am vrea.

— Dominic nu se poate, pistolul ăsta e stricat. Dă-mi altul, țip frustrată că nimeream ținta oriunde numai în centru nu.

Prietenii mei au plecat acasa de cincisprezece minute, dar eu am vrut să mai exersez. Din păcate se pare că nu mă ajută la nimic.

— Ai răbdare, iubito, în timp se perfecționează asta, spune și își presează buzele de ale mele. Îți stă bine cu-n pistol în mână.

— Degeaba îmi stă bine dacă nu e cu folos, îi răspund supărată.

— Cynthia, prima oară când am reusit să folosesc corect arma, a fost după patru luni de antrenament zilnic, mă liniștește Nate.

— Toți se descurcă mai bine ca mine, spun nervoasă, degetele mele trecându-mi prin păr, fără să-mi dau seama.

— Singurul care are îndemânare este Adam, mă asigură Dominic, sărutându-mi fruntea pentru a-mi șterge frustrarea.