Memorii...

38. Destine inversate ( D.i.)

Capitolul 38  

      După ce Fugaku Uchiha împreună cu alți nobili fură înlăturați din nobilime. Go-Mizunoo, împăratul imperiului deveni singurul stăpânitor al întregului imperiu, sub conducerea lui fiind shogun Sasuke Uchiha, care depunea acum înaintea împăratului și a curții imperiale un jurământ asemănător cu al lui Tokugawa Ieyasu care se proclamase shogun - protector al împăratului și reprezentantul acestuia, dar totodată conducătorul suprem al Japoniei și a început reformele care au condus la stabilitate politică și izolarea imperiului. Dar acest jurământ era puțin diferit de primul pentru că tânărul shogun îi jură viața împăratului și a imperiului său, că orice va veni el va fi de partea domnului său, împăratul Go-Mizunoo și că îți va risca întotdeauna întreaga sa viaţă ca să-l protejeze. De acum singurul conducător suprem era împăratul, nu shogun-ul.

***

      Ceva mai târziu în apartamentele împăratului, fusese chemat samuraiul Itachi Uchiha care era garda de corp a împăratului Go-Mizunoo.

      — M-ați chemat maiestate? îl întrebă Itachi.

      — Intră și spune-le celorlalți slujitori să plece, să nu rămână niciunul în palat, îi spuse împăratul Go-Mizunoo.

      — Cum doriți, spuse samuraiul, conformându-se astfel poruncii, iar apoi intră în camera împăratului.

      — Ia un loc și fă-te comod, Itachi.

      — De ce m-ai chemat, ce vrei să vorbim?

      — Despre Tokugawa Hidetada.

      — Am auzit că era sclav prin nord, iar mai târziu a murit încercând să fugă, era un copil de vreo șapte-opt ani când a murit.

      — Deci nu știi nimic?

      — Ce anume ar trebui să știu?

      — Fratele tău mai mic e Tokugawa Hidetada, nu-i așa?

      — Da... dar cum de știți? îl întrebă Itachi surprins fiind de faptul că împăratul știa.

      — Seamănă perfect cu tatăl său, nu crezi?

      — Ai dreptate aici...

      — Dar Sasuke trăiește?

      — Nu știu dacă mai e în viață, dar Hidetada nu cunoaște adevărul.

      — Vrei să-mi spui că Sasuke crede că este fiul unui trădător al imperiului și că e singurul rămas în viaţă al acelui clan, iar Hidetada crede că face parte din puternicul clan Uchiha.

      — Da maiestatea voastră.

      — Ai vrea să-mi spui și mie cum de s-a ajuns la asta? îl întrebă Împăratul pe samuraiul care începu să-i povestească:

       Anul 1603 Era Edo - Casa clanului Uchiha   

      —  Itachi, nu te vei mai duce să-ți predea shogun-ul Ieyasu Tokugawa de azi înainte, îmi spune tata.

        —  De ce, tată? îl întreb eu vrând să aflu motivul.

      — Tatăl tău și cu mine ne îngrijorăm pentru tine, vrem să te știm în siguranță Itachi, îmi spune mama.

      — Dar azi maestrul mi-a promis că ne vom lupta în sfârșit, le spun eu protestând.

      — N-ai auzit-o pe mama ta, nu ști că-n curând se va porni o revoltă împotriva shogun-ului? Nu vrem decât să te știm în siguranță, nu te vreau să te știu acolo în pericol când ceilalți daimyo vor intra peste întreagă lui familie... Să ști și tu băiete că și cei mai blânzi oameni se pot transforma în cele mai fioroase fiare fără niciun sentiment uman, îmi spuse tata cu oarecare tristețe.

        —  Of, bine am înțeles, le răspund eu părinților mei și mă întorc către frățiorul meu mai mic și îl chem să vină la mine.

      —  Hai Sasuke, vino aici! îi spun eu lui, iar el vine numai decât și eu îi ating fruntea cu un deget și îl împing înapoi... uneori cei mici sunt așa de naivi.

      —  Pentlu ce a fost asta flate? mă întrebă micuțul.

      —  Ce zice pentru nu pentlu, frate nu flate, Sasuke, îl corectează mama pe micuț.

      —  Pentru că te iubesc frățioare, îi zic eu. 

      —  Mă iu..? stă pe gânduri pentru că nu știe cuvântul.

      —  Iubești. Da te iubesc, îi zic. 

      —  Te iubesc flăsioale, îmi zice cu zâmbetul până la urechi.

      —  Ce drăguț, vrei să vii cu mine? îmi întreb eu frățiorul.

      —  Să ai grijă de el, fiule! îmi spuse tata în timp ce-mi ciufuli părul, apoi ieși afară.