Memorii...

79. Sentimente spulberate...

Capitolul 79    

      După ce se despărți de Sakura, Sasuke Adams luă direcția drumului care-l ducea spre palat ca să vadă dacă Hidetada Uchiha se ținuse de cuvânt, apoi mai târziu avea să treacă pe la Asaki ca să vadă dacă starea lui s-a ameliorat ca după aceea să se ducă acasă. Ajuns la palat, nu fu surprins deloc când văzu reacțiile celor din palat. Deci el chiar s-a ținut de cuvânt, își spuse el în gând când privi la toți oameni din jurul lui care șoșoteau între ei. El fu întrerupt din șirul gândurilor de către medicul împăratului care îl salută, dar fiindcă răspunsul tânărului întârzie să apară, îi puse mâna pe umărul drept și își repetă din nou salutul - acesta fu momentul în care Sasuke se debarasă de lumea din mintea lui și îi răspunse doctorului.

      —  Bună ziua, Hidetada.

      —   Bună ziua, domnule.

      —    Vreau să discut ceva cu tine.

      —    În regulă, vă ascult.

      —  Urmează-mă.

      — Bine.

      — Am auzit că Soy s-a trezit, în cele din urmă. Cum se simte? îl întrebă medicul în timp ce se așeză pe un scaun din biroul lui și îi arătă și tânărului un scaun unde-l invită după aceea să ia loc. Sasuke se conformă răspunzându-i la întrebare pe care i-o adresase cu câteva secunde mai devreme.

      — Da s-a trezit, dar nu își mai simte membrele inferioare. Nici nu poate să mai stea în picioare, îi zise Sasuke amintindu-și cum Asaki i-a descris aceasta, dar... cred că o să-și revină în cele din urmă, sunt sigur de asta.

      — Pe ce fel de bază te bazezi? Spune-mi părerea ta ca doctor, căci din câte am văzut atunci chiar te pricepi.

      — Ca medic, nu știu ce i-a cauzat această ,,amorțeală" dacă pot s-o numesc astfel. N-am întâlnit niciodată astfel de cazuri și nici n-am auzit nimic de genul ăsta de ,,boală".

      — Nici eu, mi-ai spus că nu reacționează la niciun fel de acupunctură sau leac. Zi-mi cum îl vei trata pe Soy de această ,,boală" nouă care nu are nicio reacție încă la medicamente.

      — Asta înseamnă că încă mai trebuie să-i depistăm cauza ce i-a provocat-o, căci dacă nu reușim să-i dăm de urmă, n-avem cu ce să-l ajutăm prea mult.

      — Exact, ceea ce vroiam să aud de la tine.

      — Domnule... zise Sasuke mirându-se de spusele doctorului.

      — Ei bine, Hidetada am o propunere pentru tine.

      — Domnule, ce fel de propunere?

      — De fapt, pentru asta te-am chemat aici. Răspunsul tău mi-a confirmat bănuielile...

      — Ce vreți...

      — Ai niște mâinii deosebite. Talentul tău n-ar trebuie să se irosească, să știi... mâinile tale pot să salveze vieții. Ai ceea ce caut de mult la studenții mei, dar până acum ești singurul în care l-am găsit, ceea ce înseamnă că ești mai mult decât pregătit să devii medic.

       — Domnule?

      — Nu orice medic, ci medicul împăratului. De câțiva ani buni sunt în căutarea unui medic care poate să mă înlocuiască după ce voi pleca de la palat. Nu mai e mult, doar un an și am să ies din funcția aceasta de tot pentru că am îmbătrânit de tot.