Medalionul dragostei

54. Îți mulțumesc

- Bună, eşti..atât de frumoasă! Brad e un tip norocos că te are!

- Da..Ce cauți aici, Victor? Dacă te vede Brad.

- El m-a invitat. Nu am crezut că voi veni, dar i-am promis, până la urmă e fratele meu, nu?

- Da, dar tot mi-e greu să ...

- Jessica, nu am venit aici ca să vă fac rău. Mă cunoşti mai bine de atât. Poate nu mă crezi, însă mă bucur că eşti soția fratelui meu, lângă el e locul tău. Robert are nevoie de voi şi voi aveți nevoie unul de celălalt.

- Îți mulțumesc, Victor pentru vorbele frumoase. Mă bucur că eşti aici, că-l am în ziua nunții pe prietenul meu cel mai bun.

- Da, în calitate de frate şi cumnat am venit aici. Jessica am fost egoist, m-am gândit că nu meriți să-ți fiu prieten, dar acum ştiu că nu e aşa. Te iubesc..

- Nu, te rog, Victor, nu strica acest moment, îl întrerupse ea.

- De ce nu mă laşi să spun până la capăt? Jessica, te iubesc ca pe o prietenă, vei rămâne mereu în sufletul meu. Dar ştiu că şi eu voi fi fericit alături de cineva! Undeva se află şi jumătatea mea, şi o voi găsi.

- Mă bucur că gândeşti aşa! Să ştii că Robert te iubeşte, ai rămas ca un tată pentru el, iar când vrei poți să-l vizitezi.

- Ştiu. Mulțumesc, Jessica. Mă bucur să fiu aici alături de voi în această zi minunată!

- Şi noi.

- Pot să te îmbrățişez?

- Sigur, Jessica se apropie de el şi-l îmbrățişă, apoi îl sărută pe obraz.

- Asta pentru ce a fost?

- Pentru că mi-ai promis că îmi vei fi mereu alături şi te-ai ținut de cuvânt.

- Haide, plec. Ne vedem afară.

În acel moment, Dave intră în cameră.

- Îmi cer scuze...rămase uimit, Dave. Ce frumoasă fiică am! Scumpo eşti incredibil de superbă!

- Aveți dreptate. Casă de piatră!

- Rămâi la petrecere, nu?

- Nu aş ratat-o!

Victor ieşi din încăpere. Dave o îmbrățişă pe Jessica, o luă de mână.

- Eşti minunată! spuse el cu lacrimi în ochi.

- Mulțumesc, tată! Şi tu eşti minunat!

- Te iubesc, scumpo!

- Şi eu tată, îți mulțumesc că mi-ai fost mereu alături şi că nu m-ai judecat pentru toate prostiile pe care le-am făcut.

- Pentru asta sunt părinții, nu? Întotdeauna trebuie să fii aproape de copiii tăi, chiar şi atunci când greşesc, să-i ajuți, iar uneori când au nevoie de spațiu, să i-l oferi, fără să pui prea multe întrebări.

- Ştii că eşti cel mai bun tată din lume? Şi ştiu că vei fi şi cel mai bun bunic din lume! Iar atunci când noi vom greşi ca şi părinți, vei fi acolo să ne îndrumi.

- Da. Dar inima întotdeauna vă v-a îndruma, trebuie doar să o ascultați.

Jessica ştia că Dave nu era prea încântat de ideea că Jessica şi Brad se vor muta la moşia Miller, deşi era aproape, iar David şi Antonia vor pleca la Berlin, aşadar el va rămâne singur. Însă cei patru aveau o surpriză pentru el.

Între timp, Tania îl conduse pe Brad în birou.

- Nu ştiu ce e atât de urgent acum. Trebuie să fiu prezent la propria-mi nuntă, mamă!