Noaptea și-a petrecut-o în patul meu, însă nu l-am mai lăsat să se atingă de mine deși el a insistat prin gesturi. Am stat cu spatele la el gândindu-mă la un mod de ai spune că totul a fost o greșeală ce nu se va mai repeta niciodată. Am fost o proastă că m-am lăsat atrasă de cuvintele lui frumoase și i-am căzut în plasa plăcerii. Probabil că acele cuvinte provocatoare și amăgitoare pe care mi le-a spus mie le-a spus și celorlalte soții ale lui, Fathia și Isra. Două femei frumoase și tinere, de ce nu s-a mulțumit doar cu ele?
El a adormit, eu nu reușesc. Mă ridic încet din pat și mă uit la el cum doarme. Este acoperit până la mijloc, stă pe spate și respiră ușor, fără sforăituri deranjate. După cum am mai spus, într-o altă viață cred că l-aș fi plăcut. Acum îl urăsc pentru că m-a cumpărat și pentru că m-a vrăjit și m-a facut să mă culc cu el. Dacă aș putea da timpul înapoi....nu aș mai fi făcut aceiași greșeală. Îmi iau rochia pe mine, apoi ii închid nasturii și merg pe vârfuri până la ușă. Acum, cât timp doarme toată lumea vreau să văd casa mai în detaliu.
Când aproape sunt la ușă calc pe o parte din parchet mai șubredă care scârtâie și cu inima bătând cu putere mă opresc într-un loc așteptând să văd dacă Aman se va trezi. Dar am noroc, s-a mișcat foarte puțin și s-a întorc pe o parte. Merg mai departe cu foarte multa atenție și învârt cheia în ușă, apoi ies în holul lung cu covor roșu. În jur sunt aprinse mici beculețe creând o lumină difuză. Tălpile îmi sunt goale așa că trec pe lângă uși ca o fantomă. Nu se aude nici un zgomot în casa asta mare și sumbră. Mă simt atât de ciudat aici, mă simt străină și nu cred că mă voi obișnui vreodată în această lume plină de reguli.
Ajung la scări și le cobor încet, una după alta, cu mare grijă la orice sunet s-ar putea auzi în jur. Este o casă atât de mare încât ar putea locui aici încă zece famili numeroase. După ce ajung la ultima treaptă mă uit în sus să fiu sigură că nu mă urmărește nimeni apoi mai merg pe la parter și ajung într-o sufragerie uriașă. Este atât de mare încât s-ar putea organiza o nuntă aici. Totul, începând de la masa din marmură, până la covorul de pe jos este alb cu auriu.
Am nevoie de o gură de aer, de liniște, așa că îmi iau inima în dinți și ies în curte. Aici este la fel de prețios totul. Sunt câteva statui frumoase, este multă iarbă și brazi mari și bătrâni. Mă așez pe o bancă și mă uit la cerul înstelat. Îmi imaginez că o stea este mama, așa că încep să-i vorbesc cu lacrimi în ochi.
-Uite unde am ajuns mamă! Uite cât rău mi-a făcut tata...
Închid ochii și o lacrimă caldă îmi mângâie obrazul.
-Aman este un om dur, rău. Nu voi putea niciodată să fiu fericita aici. Vreau acasă!
Mai stau câteva minute plângând, în tihnă, când deodată în spatele meu se aud niște pași grăbiți. Cu inima între dinți mă întorc și îl văd pe Aman venind către mine. Ochii lui albaștri parcă mă strivesc.
-Ce cauți aici la ora asta, fără să anunți? mă ia el la rost, privindu-mă de sus.
-Sunt în curte, ce naiba! exclam nervoasă.
-Ce naiba? Trebuie să-ți scot cuvintele astea din cap, mormăie el. Când m-am trezit ai dispărut, este cinci dimineața Rania.
-Bine, îmi cer scuze! spun eu arogantă. De acum am să te trezeac și am să te anunț când vreau să ies în curte, chiar și atunci când ești în pat cu Fathia sau Isra.
- Nu fii ironică, Rania! Nu-ți stă bine. Acum hai să mergem în cameră.
Cine se crede de îmi dă ordine? Îmi pun mâinile în piept și continui să privesc cerul. El oftează și mă prinde de umăr aproape brutal.
-Treci! mârâie el. Nu mai fii atât de încăpățânată că ai numai de pierdut.
-Lasă-mă! țip în timp ce mă trage de pe bancă.
El continuă să mă târască, iar eu continui să țip. Mă las în genunchi gândindu-mă că în felul ăsta nu ma va putea târâ, dar el când vede gestul meu se apleacă și mă ia pe sus.
-Aman! Nenoro...Dă-mi drumul!
Noroc ca m-am oprit la timp, altfel m-ar fi aruncat direct în cap.
-Îți dau drumul când ajungem în dormitor. Dacă nu vrei sa trezești toată casa ar trebui să nu mai urli.
Are dreptate. Căpcăunul asta îmi va distruge viața și mai rău decât este distrusă până acum. Sunt sigură.
Va pup! Incerc să postez și mâine seară 😘
CITEȘTI
Lacătul dragostei
Romance" Lacatul dragostei" prezintă o iubire care la început părea imposibilă. Acțiunea se petrece în Arabia. Rania are 18 ani, tatăl ei este musulman, iar mama ei a fost englezoaică. Ea a locuit cu mama ei în Anglia încă de la vârsta de doi ani, când păr...
