Lacătul dragostei

Capitolul 14

                             După o lună

          Cobor scările și intru direct în bucătărie. Sunt singura care s-a trezit așa că mă apuc să gătesc ceea ce am stabilit cu o zi înainte. A trecut o săptămână de când Aman a renunțat să încerce să se culce cu mine. I-am rezistat o lună întreagă, dar se pare că încă nu s-a enervată atât de tare încăt să mă trimită în Anglia. Planul pe care l-am început și care constă în a fi neplăcută nu prea dă roade. De o săptămână mă ignoră, nu mai vine în dormitorul meu și deșii stau lângă el la masă nu îmi vorbește.

       Primul fel de mâncare care se numește Maqlube, și pe care am învățat să o gătesc când stăteam la tata, este gata așa că mă apuc și de celălalt fel. La scurt timp apare și Fathia care rămâne suprinsă când mă vede.

          ―Te-ai trezit devreme astăzi! exclamă ea. Miroase foarte bine, să te ajut.

Începe și ea să pregătească legumele. Încerc să o ignor din simplul fapt că este soția lui Aman, dar ea mă tot privește. Incerc să nu bag în seamă nici acest lucru, dar cand începe să-mi vorbească mă opresc din ceea ce fac.

          ―Ce i-ai făcut?

Ma încrunt nedumerită.

            ―Poftim?

           ―Lui Aman. Când vede că o privesc fără să-mi dau seama ce vrea să spună continuă. Este tot timpul cu ochii pe tine, se vede că te vrea, dar nu mai vine în dormitorul tău. Și nici în al nostru.

Rămân suprinsă. Nu știam aceast lucru. Nu, cred că s-a înșelat ea. Aman nu mă privește mai mult decât este necesar.

         ―Nu i-am făcut nimic, nu înțeleg ce i-aș putea face. Vorbești aiurea!

        ―Eu nu l-am putut face să mă privească așa cum te privește pe tine. Nici măcar Isrei care-i va naște un copil nu-i acordă o așa importanță.

        ―Ascultă Fathia, nu i-am făcut nimic dragului tău soț. Nu vreau să leg vreo relație cu el, nu-l vreau în dormitorul meu, tot ce vreau este să plec acasă.

Ochii ei mari și căprui mă privesc neîncrezători, nu mă crede. Cât de topite pot fi aceste fete după un bărbat ca el!

          ―De ce nu te poți bucura de viața asta fără griji? Alah te-a binecuvântat cu un soț apropiat de vârsta ta, un soț îndrăgostit de tine, cu bani, de ce nu te bucuri de aceste prilejuri?

Acum chiar încep să râd șocând-o complet. Mă amuză că ea crede că am o viață frumoasă când de fapt eu sunt închisă într-un glob de sticlă. Dar în același timp mă întristează faptul că ea nu a cunoscut niciodată o altă viață, nu cunoaște ce înseamnă să fi liberă, să ai vise și să-ți dorești ceva cu toată puterea ta.

        ―Și tu ar trebui să ai posibilitatea să te bucuri de viața adevărată, îi spun cu regret în timp ce mă întorc la treaba mea.

Nu vreau să mai continui această discuție pentru că nu aș ajunge niciunde. Oricum, ceea ce mi-a spus despre Aman cred că nu este adevarat, probabil i s-a părut din cauza geloziei.

***

          După ce luăm micul dejun ca de obicei, într-o liniște apăsătoare, Aman se ridică de la masă și-mi spune să îl urmez. Sunt suprinsă, nu m-a mai deranjat de o săptămână. Se oprește la baza scărilor și mă așteaptă privind în jos. Mi se pare puțin tensionat și acest lucru mă agită și pe mine. Oare ce s-a întâmplat? mă întreb.