Sindromul iubirii

Capitolul 24

- Recapitulam! spune serios.

     Toata seara mi-a "impus" reguli de "ce am voie si ce nu".

- Nu am voie sa ies singura seara, nu am voie sa ma duc la petreceri fara sa-ti spun, iar daca un baiat se da la mine, ii spun ca sunt casatorita si plec. Nu am voie sa ma vad cu alti baieti, inafara de Zayn, si sa nu port haine decoltate cand ies seara. Sa mananc tot, pentru cu altfel Zayn o sa-ti spuna si sa ascult mereu ceea ce imi vei spune, repet pentru a patra oara.

- Si sa nu te culci tarziu.

- Si asta, imi dau ochii peste cap.

- Bun, te-am instruit bine! chicoteste.

     Ii dau un pumn in umar, iar el imi prinde mana, tragandu-ma peste el. Rad si se pune peste mine, facand schimb de locuri.

- Randul tau sa recapitulezi! spun.

- Nu am voie sa angajez o secretara, doar daca are peste patruzeci de ani. Nu vorbesc cu alte fete, nu port camasi descheiate la primii nasturi si voi dormi mai mult.

- Si nu ai voie sa mai vorbesti nici cu Lena.

- Nu am mai vorbit cu ea, se incrunta.

- Nici sa nu o mai faci.

- Geloasoo! rade si ma saruta pe gat, strangandu-ma mai tare in brate.

- Nu imi place sa impart ce este al meu, raspund bagandu-mi mainile in parul lui.

- Te iubesc! sopteste cu capul in scobitura gatului meu.

- Am incredere in tine, ii spun ridicandu-i capul si il privesc in ochi.

- Si eu am incredere in tine, iubito.

- Stiu ca nu vei face nimic ce m-ar intrista.

- Niciodata, ma asigura.

    Zambesc si imi unesc fruntea de a lui, inchizandu-mi ochii, respiratiile noastre unindu-se la mijloc.

- Ar trebui sa mancam ceva, vorbeste.

- Nu mi-e prea foame, raspund.

- Ce am vorbit noi? ridica din sprancene.

- Bine, oftez.

- Hai sa comandam, iar maine facem cumparaturi, spune.

- Vreau mancare chinezeasca.

- Manacare chinezeasca sa fie, aproba si isi scoate telefonul.

***

     Dupa ce am mancat si am mai povestit, noaptea s-a lasat repede peste oras. Am facut patul si am stins lumina, bagandu-ne sub patura. Aici este mult mai frig decat in LA.

     Mi-am pus capul pe pieptul lui gol si i-am sarutat pielea, ascultandu-i inima.

- Stii ce-mi doresc? soptesc, facand absenta cerculete imaginare pe pieptul lui.

- Hm?

- Sa ma strangi in brate si sa-mi spui ca ma iubesti.

     Ma strange mai tare la pieptul lui si gem, vrand sa raman acolo pentru totdeauna.

- Te iubesc mai mult de cat iti poti imagina, iubire.

     Zambesc si imi ridic putin capul, sarutandu-l scurt pe buze.

     El este cel mai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata. Dupa Andy. Nu am crezut ca voi mai gasi pe cineva potrivit pentru mine. Defapt, nu am crezut ca voi mai iubi pe cineva la fel de mult ca pe el.

     Imi bag mainile in parul lui si ofteaza, sarutandu-mi dosul palmei. Ma joc cu carliontii si ii masez usor scalpul, iar dupa cateva minute imi dau seama ca a adormit dupa respiratie.

     Isi pune capul pe pieptul meu si ii mangai fin obrazul, privindu-l prin lumina vaga de afara. Tot frumos este, chiar daca ar fi bezna.

     Gandul imi zboara la viitor. Imi place sa ma gandesc la viitor cand nu pot dormi. Imi place sa ma vad cu un copil peste cativa ani, cu job-ul mult dorit, si foarte fericita. Mi-as dori o fata. As numi-o Davina. Sau daca as avea un baiat, l-as numi Tiby. Chiar daca atunci cand visez cu ochii deschisi, ma vad cu o fetita. Ar avea ochii verzi si mari ca a lui Angel, la fel si gropitele din obraji, buzele si parul. Sa-i vad dimineata zambetul larg cand o iau in brate din patut, sau cand se incrunta cand este suparata. Ar fi asa comic sa-l vad pe Angel tatic. Mai ales dupa cum s-a comportat cu Kath. Cred ca s-ar tunde foarte scurt... si mereu s-ar plange. Insa, sigur ar fi fericit. Eu cel putin as fi. Sa vin de la munca dupa o zi grea, iar usa sa mi-o deschida el cu bebe in brate, cred ca mi-ar trece toata oboseala.

     Cu gandul mult prea departe, adorm, visand undeva si mai departe.