Sindromul iubirii

Capitolul 31

     Imi intorc robotic capul spre el si fac ochii mari. Isi abtine rasul si ma incrunt. A facut-o intentionat!

- M-ai speriat! spun si il imping in umar.

- Mai esti suparata? ridica din sprancene, razand.

- Da! Acum chiar sunt! imi pun mainile in san.

- Vino aici, isi intinde mana spre mine, facandu-mi semn sa-l iau in brate.

     Oftez si il iau in brate, lasandu-mi capul pe pieptul lui. Imi pun mana pe obrazul lui si il mangai, iar el isi pune mana pe ceafa mea si ma maseaza, iar cealalta si-o plimba pe spatele meu. Oftez relaxata si imi inchid ochii. Nu vreau sa-l mai supar pe omul asta. Face atatea lucruri pentru mine, iar eu nu-l apreciez nici macar pe jumate.

- Angi? murmur si imi deschid incet ochii.

- Hm?

- Crezi ca vom fi impreuna pentru totdeauna? imi ridic privirea la el.

- Ce e cu intrebarea asta, iubito? se incrunta si isi pune mana pe obrazul meu.

- Vreau doar sa stiu, ridic din umar.

- Nu stiu.

- Poti iubi o alta persoana?

- Nu m-am referit la asta, Caitlyn. Nu stiu ce ne poate rezerva viitorul. Nu te mai gandi la asta.

- Imi poti promite macar ca nu ne vom desparti fara sa luptam?

- Promit.

    Zambesc scurt si ii mangai gropita din obraz, iar el imi ridica barbia, sarutandu-ma apasat pe frunte.

     Aud clopotelul de la lift si il privesc curioasa, iar el isi intoarce capul. Ma dau de pe el si ne ridicam din pat.

    Privesc persoana care paseste in camera si inghit in sec. De unde stie unde stau? Ce cauta aici?

- Caitlyn, scumpo, nu te bucuri sa ma vezi? se opreste la o distanta rezonabila de noi si imi zambeste.

- Ce faci aici? intreb cu o voce stinsa.

- Am venit in oras cu niste afaceri, si m-am gandit sa te vizitez si pe tine. Nu ma asteptam sa fii si tu aici, dar ma bucur, il priveste pe Angel.

- Parca am avut o presimtire, ii zambeste ironic.

- De ce ai venit, tata?

- Am primit ceva, spune si scoate un plic din haina. Poate te intereseaza, il intinde spre mine.

     Ma uit sceptica la el si intind mana sfioasa spre plic.

     Angel vine langa mine si deschid plicul. Scot foile si imi inchid ochii imediat. Asta nu se intampla!

- Ce sunt astea? imi ia foile din mana si ma priveste furios.

- Iti pot explica, spun.

- Chiar vreau sa-ti aud explicatiile, pufneste.

- Eu ma retrag, sper sa aveti o seara buna! ne zambeste tata si se duce la lift.

     Imi las privirea in jos si imi musc buzele. Nu-mi vine sa cred ca mi-a facut asta.

- Te ascult! maraie.

- El este Chris.

     Da din cap si schimba foaia, privind alta poza. Sunt patru poze.

- Hai, continua! isi inclesteaza maxilarul.

- Ce vrei sa-ti spun? Oricum, tot ce as zice tu vei crede ca te insel.

- Si nu asta faci? ridica din sprancene. Vad ca ii adori geaca, te-a plimbat cu masina, v-ati distrat in club. Ce pozitie misto aveai in asta, imi arata poza in care ma tinea in brate pe la spate.

- Eram beata.

- Da? In toate pozele astea erai beata? ridica vocea si arunca foile.

- Nu am facut nimic! imi pastrez tonul.

- Nu ai facut nimic?! Atunci ce sunt astea?! tipa.

- Mi-a fost frig si mi-a dat geaca lui. Aseara cand ne-am dus in club s-a oferit sa ma duca cu masina pentru ca m-am certat cu Zayn si Arzaylea, ii explic.

- Puteai sa iei un taxi!

- Nu stiam unde este! ma rastesc.

- Intrebai.

- Angel!

- Nu ai nicio scuza pentru ceea ce ai facut, intelegi?!

- Nu este absolut nimic intre noi!

- Recunoaste-mi macar daca ti-a tras-o mai bine ca mine.

- Tu te auzi?! pufnesc si ma abtin cu greu sa nu-i dau o palma.

- Haide! Te ascunzi?

- Nu am facut nimic, scutur din cap si ma intorc cu spatele la el, vrand sa ma duc in baie.

- Nu pleci nicaieri! tipa si imi apuca mana, facandu-ma sa tresar.

- Da-mi drumul! tip si eu.

- Ce treaba ai cu el?

- Suntem doar prieteni. Iti jur, Angel! il privesc in ochi.

- Cu beneficii observ.

- Nu!

- Daca o singura data te mai vad langa el, iti iei adio de la tot, priceput? strange si mai tare, fucandu-ma sa suspin.

- Ma doare, soptesc cu lacrimi in ochi.

     Ma priveste fix si imi da drumul. Ma impinge din fata lui si ma dau cativa pasi inapoi.

    De ce a facut asta? De ce vrea sa ne certam? Sunt fiica lui, ar trebui sa ne dea sfaturi si sa ne ajute, nu sa ne destrame.

     Ma uit la el si il vad cum isi scoate o tigara din pachet, trecandu-si apoi nervos mana prin par.

     Incep sa plang si ma duc repede in spatele lui, luandu-l in brate, lipindu-mi obrazul de spatele lui.

     Vreau sa stiu ca nu ma va lasa. Vreau sa stiu ca nu o sa creada vreodata ca il voi insela. Nu am nimic fara el. El este totul pentru mine. El este motivul pentru care zambesc in fiecare zi. El este motivul pentru care sunt vie.

- Te rog sa nu ma lasi, plang. El nu inseamna absolut nimic. Doar pe tine te iubesc, Angel! Crede-ma.

     Muschii i se lasa si isi pune mainile pe ale mele, desfacand stransoarea. Am crezut ca va pleca, dar m-a luat in brate. Mi-am lasat suspinele sa se loveasca de pieptul lui, iar stransoarea lui m-a lasat fara aer.

- Mi-am dat seama ce vrea nemernicul sa faca. Iti jur ca nu-i va reusi.

     Cateva minute bune am stat asa, el ma mangaia pe spatele si ma ruga sa ma calmez, iar eu cu fiecare secunda pe care o respiram combinata cu parfumul lui, ma facea sa plang si mai mult.

     Doar avandu-l in brate imi dau seama cat de protejata sunt. Cat de iubita si fericita sunt.

     Un gand mi-a trecut in minte, cum ar fi daca ne vom desparti. Cu toate certurile si cuvintele grele aruncate la nervi. Cum ar fi sa nu-l mai am langa mine. Sa nu-i mai simt bratele calduroase si primitoare in jurul meu. Ar fi groaznic. El este casa, lumea si aerul meu.

     Ii strang in pumni bluza si suspin, muscandu-mi buza.

- Gata, iubito.

     Ma simt epuizata si nu mai pot respira. Simt cum tremur, iar totul se aude incet.

- Cait, respira! isi pune mainile pe umerii mei, apoi imi apuca fata.

     Respira o data cu mine si imi las capul pe pieptul lui, respirand regulat.

- Linisteste-te, iubito, ma mangaie pe spate.

     Imi simt picioarele moi si ma prinde, ridicandu-ma in brate. Imi inchid ochii si nu mai simt nimic, doar caldura emanata de corpul sau.