Capitolul 23

7.2K 292 4
                                    

     Imi deschid ochii oftand relaxata si ma intind, mieunand. Ma ridic si ma uit in partea lui Angel, dar locul este gol. Iau telefonul de pe noptiera si ma uit la ceas. 10:23.

     Ma dau jos din pat si ma duc la baie, facandu-mi rutina. Ma privesc in oglinda si zambesc, aducandu-mi aminte de noaptea trecuta. A fost atat de perfect! Il iubesc atat de mult.

     Ies din baie si din camera, coborand scarile. Ii aud vocea din living si ma duc acolo.

- Au ajuns in regula? intreaba la telefon. Bun, multumesc! inchide.

- Buna dimineata! spun zambind, iar el tresare intorcandu-se cu fata spre mine.

- Buna dimineata, iubito! zambeste si ma ia in brate, sarutandu-ma pe frunte.

- Cu cine vorbeai? intreb.

- Ti-am trimis bagajele de dimineata si au ajuns acum. Cand ajungem acolo le vei avea si aranjate, raspunde dandu-mi cateva suvite de par dupa ureche.

- Multumesc! il sarut pe obraz.

- Cu placere.

- Tania este?

- Nu. I-am dat liber.

- Sa inteleg ca facem impreuna micul dejun? zambesc cu ochii mari.

- Mhm, chicoteste si isi pune mainile pe soldurile mele, lipindu-ma de pieptul lui.

     Ma ridic pe varfuri si imi pun mainile pe obrajii lui, sarutandu-l.

- Mai bine iti mananc buzele decat sa gatesc ceva, murmura peste buzele mele.

- Nu iti dau voie, chicotesc.

- Sunt ale mele! spune cu o voce ascutita. Am voie sa fac ce vreau.

- Nu, nu ai. Eu le controlez, nu tu! neg.

- Tu esti toata a mea. Deci tot ce controlezi tu, imi apartine. Mai ales asta! isi coboara mainile pe fundul meu si ma strange.

- Angi! strig si ii dau mainile la o parte.

- "Angi", imi imita vocea.

     Imi dau ochii peste cap si dau sa ma intorc, dar intr-o fractiune de secunda ma trezesc peste umarul lui, ca un sac de cartofi.

- Zi-mi ca este al meu! spune si ma pisca de fund.

- Au! tip si ii strang tricoul in pumni.

- Zi-o! repeta si ma plesneste.

- Angel, ma doare! spun si bat cu pumnii in spatele lui.

- Spune-o si te las! ma plesneste iar.

- Bine! raspund exasperta.

- "Bine" ce? intreaba si de data asta ma musca.

- Este al tau! strig.

- A fost asa greu?! ma lasa jos, privindu-ma amuzat.

- Ma doare! suspin si imi frec fesa. Esti rau! spun incruntata si ma intorc cu spatele la el.

- Dar ma iubesti! se pune in fata mea, laundu-ma in brate.

     Imi incolacesc din instinct picioarele in jurul lui, si ma uit in alta parte, punandu-mi mainile in san.

- Mi-ai ranit fundul, nu meriti iubirea lui! spun cu nasul pe sus.

- Stiu ca ma adora, zambeste si isi apasa degetele in pielea mea.

- Au!

- Iubeste-ma! spune cu capul in scobitura gatului meu.

Sindromul iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum