Tu? Din nou?!

VII

JIN POV

Si zilele ploioase fac parte din viata noastra. Stiti, acele zile in care toarna cu galeata, in care vrei sa stai in casa si sa nu faci nimic altceva. In care timpul parca s-a oprit in loc sau cel putin ti-ai dorit sa fie asa, in care te agatati de fiecare secunda si o prelungesti la maxim doar ca sa auzi sunetul picurilor de ploaie ce se lovesc de astfalt, parbriz, in care inevitabil astazi ma gandesc la ea mai mult ca in orice alta zi sau minut?

„Now if you wanna leave me, you better run far away" fredona in timp ce isi aranja hainele in sifonier.

„Sa fug departe, mai degraba as lua avionul si as merge in Islanda, ca nu iti place frigul!" ii spun glumet si aceasta ma loveste cu papucul de casa, nimerindu-ma in spate exact cand treceam pe langa sifonier. Ce, tu asculti din astea, eu doar iti raspund?! spun masandu-mi zona ranita.

„Eu doar iti raspund" incearca sa ma imite si isi da ochii peste cap. Se intoarce la treburile ei si o iau prin surprindere imbratisand-o pe la spate.

„Sunt doar curios, daca ne-am despartii, unde ai pleca?" o intreb inca imbratisati. Aceasta se intoarce si imi prinde fata in palmele sale mici.

„Ahm, se preface aceasta ca se gandeste intens, probabil exact sub nasul tau si intr-un loc unde niciodata nu ti-ar trece prin cap sa ma cauti, stii departe, dar totodata aproape" spune aceasta devenind serioasa.

„Si unde mai exact e acest loc" o intreb si ii sarut interiorul fiecarei palme.

„Daca ma ascund, de ce ti-as mai spune?" ma intreaba si scoate limba. Incearca sa treaca pe langa mine, dar o prind de incheietura mainii stangi oprind-o.

„Cum se presupune ca te voi gasi, pentru ca te voi cauta, stii asta" ii zic si aceasta zambeste.

- Aminteste-mi de ce ne cauta exact acum? intreaba Jimin, trezindu-ma din gandurile mele.

Deloc nespecific lui Kwon, aseara tarziu, dupa miezul noptii, ne-a trimis un mesaj in care convoaca vechea echipa in sediul din Itaewon la restaurantul sau. Trebuie sa recunosc ca am zambit cand am vazut mesajul, ba chiar am stat si mi-am ales hainele, in speranta ca vei fii acolo DJ, in speranta ca te voi revedea din nou.

- Avem treburi mai bune de facut, cum ar fi o pauza bine meritata! mormaie acesta si iese din masina nervos.

- Kwon s-a intors din Europa si trebuie sa ne reluam activitatea, ii spune sarcastic Hoseok si imi dau ochii peste cap.

- A specificat sa fim toti acolo, spune Nam Joon, dar Jimin doar isi arunca mainile in aer. Esti in stare sa abtii de la o scena? il intreaba punandu-se inaintea sa.

- Scuze Nam Joon, dar toata situatia ma nelinisteste, ii raspunde si ii ievita privirea. Am crezut ca ne vom putea relua vietile normale, ca a fost prins si bagat la o inchisoare, iar noi nu-l vom mai vedea. Am crezut ca voi putea avea o relatie normala cu Becky, zic si eu.

Cu toti am crezut asta. Am crezut ca micul nostru secret fata de Suga va disparea si ca vom conveni cu toti de comun acord sa trecem cu vederea si sa dam totul uitarii, dar ne-am inselat. Imi facuse planuri, planuri afurisite sa fug cu tine, DJ! Sa renunt la contractul cu BTS, Big Hit si sa plecam undeva, oriunde, dar m-ai tradat, ai ales sa pleci singura iar in momentele acelea mi-am dat seama ca baietii sunt cu adevarat familia mea.

- Cu toti am crezut asta, spune Jung Kook resemnat.

- V-ati facut alibiul credibil? ii intreb si toti ma atintesc cu privirea. Chiar daca suntem in pauza putem fi oricand urmariti de paparazzi.

- Bine, atunci sa intram sa vedem ce vrea Kwon, zice Nam Joon si intram prin usa din spatele restaurantului sa nu fim vazuti decat de paznici. Ii salutam pe fiecare cu o inclinare a capului. Nu ne spun nimic, doar ne lasa sa trecem stiind cine suntem chiar daca avem binecunoscutele masti negre pe fata.