Tu? Din nou?!

XXV

DJ POV

Imi simt capul trosnind de o durere ce pulsa fara nicio mila in tamplele mele. Ma ridic in capul oaselor si analizez ca sunt inca afara, pe o canapea destul de veche. Observ ca sunt invelita cu o patura si o indepartez lasand-o sa cada pe jos, pe podeaua prafuita. Imi sprijin capul in maini si incerc sa nu ma mai gandesc la ceea ce s-a intamplat acum cateva ore. Dupa altercatia mea cu Jennie, repriza mea de fumat cu siguranta ca si-a facut efectul dorit. Doar atat mai tin minte. Cum am ajuns pe canapea  si faptul ca am fost invelita mi-e strain. Imi afund capul in mana si din neatentie imi ating zgarietura lasata de Jennie. Nu s-a inchis si la cat de priceputa ma stiu, nici nu am dezinfectat-o. Atat mai imi trebuie, o cicatrice de la fiinta aia. Ma dezmeticesc de pe canapea si atunci observ schimbarea noua de peisaj. Masina lui Jin era parcata acum in spatele cabanei, nu la locul ei initial. I-as distruge eu cu mainile mele, masina aia blestemata, dar nu mai am puterea necesara sa ma bat cu el sau cu oricine altcineva.

Cu picioarele impleticindu-se si lovindu-ma ocazional de cateva scaune din bucatarie, apas intrerupatorul, incaperea luminandu-se cat de cat, ma indrept spre chiuveta pentru a-mi spala zgarietura destul de adanca.

- La naiba cu asta! spun si suier de durere cand simt stropii de apa pe obraz. Trebuie sa fie o trusa de prim ajutor pe aici, spun si incep sa caut prin incapere cu privirea.

Deschid mai multe sertare la intamplare si nimic. Privesc spre cele doua dulapuri asezate pe perete la o inaltime destul de considerabila pentru o persoana de 1,66 m ca mine. Merg la primul dulap si ma ridic pe varfuri pentru a deshide usa. Ma dau cativa pasi in spate si realizez ca nimic din ceea ce ar trebui sa contina o trusa de prim ajutor nu se afla acolo, doar oale si tigai care mi-ar fi folositoare sa il bat pe Jin, totusi sa ne intoarcem la dulapul numarul doi. Acelasi procedeu ca la precedentul si doar zambesc satisfacuta cand vad o cutie alba cu o cruce rosie, specifica instrumentarului de prim ajutor. Din nefericire, cutia era pe ultimul raft, iar scaunele nu pareau optiunea cea mai corecta la cat de subrede pareau. Dulapul era aproape de blatul de langa aragaz, deci daca m-as catara pe el as putea cu lejeritate sa iau cutia sau macar sa o trantesc pe jos. Ma uit in stanga si in dreapta dupa ma cocot pe blat, precum un bebelus ce de-abia reusea sa se tina pe picioare. Ma ridic nesigura in picioare si fac pasi mici, avand grija sa nu ajung pe aragazul ce era intre dulap si mine. Imi intind mana si realizez ca sunt la o distanta mult prea mare, trebuie sa ma apropiu. Imi iau avant si ma balansez pe piciorul drept, dar mare greseala. Marginea blatului de langa aragaz era din plin unsa cu ulei si reusesc doar sa cad zdravan in genunchi pe blatul din marmura.

- Cred ca iti bati joc de mine! spun incredibil de nervoasa. Imi duc mainile la genunchi si simt doar cum la genunchiul stang impactul a fost mai puternic. Imi las privirea spre genunchi si observ ca m-am taiat in ceva lasat de izbeliste pe langa aragaz, si anume un cutitas destul de mic, probabil folosit la curatirea legumelor. Oftez cand realizez ca nu sunt sanse sa ma apropiu de trusa aia afurisita de prim ajutor si cobor de pe blat. Ma cobor greoi de pe blat si doar privesc frustrata trusa respectiva. De-a dreptul minunat, acum trebuie sa mai curat si blatul si gresia! Iau cu repeziciune cateva servetele de pe un suport si le presez la gramada pe genunchi. Stiu ca nu se face asa, dar in seara asta se pare ca ma accidentez in loc sa ma vindec!

- Ce naiba?! aud o voce masculina spunand si doar imi dau ochii peste cap cand ma intorc si il vad pe Jin. Acesta se uita la sangele de pe blat si gresie, dupa isi muta privirea spre genunchiul meu. Arunca pe masa o mica plasa de plastic si se lasa pe vine analizandu-mi genunchiul. Tresar cand ii simt degetele in jurul pansamentului meu improvizat si doar incep sa numar in gand, in speranta ca ma voi calma, ca inima mea se va linisti din a mai bate neregulat.

- Ma asteptam la DJ, dar banuiesc ca ma alinti cu "naiba" acum, spun tafnoasa si ii indepartez degetele de pe genunchiul meu. Am incercat sa iau trusa aia afurisita! spun si arat spre trusa de prim ajutor. Acesta se intoarce si cu lejeritate o insfaca de pe al treilea raft. O lasa pe masa si doar bate cu palma pe suprafata de lemn a acesteia. Ma indrept spre el si iau trusa de pe masa.