Tu? Din nou?!

I

DJ POV

Ma uit la ceas de mai bine de 10 minute si fiecare miscare, fiecare ticait enervant ma face sa ma nelinistesc mai tare. Ma ridic din pat si incep sa creez diverse modele imaginare pe pardoseala camerei in care ma aflam, tragandu-mi picioarele dupa mine in nicio directie anume, fata-spate, stanga-dreapta, orice miscare doar sa nu stau pe loc.

Geamantanul statea nemiscat la intrare, prima regula cand fugi, niciodata sa nu ai multe lucruri dupa tine, doar esentialul, dar se pare ca insotitorul meu a uitat aceasta banala, dar esentiala regula. Gentile sale de calatorie erau aruncate pe podea, una dintre ele deschisa, din ea iesind bucati de material in diverse culori. I-am spus sa aduca cat de putin poate, pana cand reusim sa ne gasim o casa departe de toti si toate.

De mai bine de doua zile suntem pe fuga si lucrurile mele stau intacte, in timp ce el deja considera camera aceasta de motel casa lui. Planul era simplu, parasesc Seulul si plecam  intr-un loc stiut doar de el pentru cateva luni, dar nici in cel mai indepartat gand al meu nu imi inchipuiam ca solutia sa e de fapt insula Jeju. Trebuie sa recunosc ca am ramas impresionata ca si-a facut temele pentru casa, a ales rutele cele mai aglomerate in asa fel incat sa ne imbinam in multime. Pana in port am luat metroul si dupa feribotul pana pe insula, binenteles deghizata cu o peruca, ochelari de soare si clasica masca a idoliilor. Poate contractul trupei a expirat, dar asta nu inseamna ca pot sa ma expun la un risc in plus iesind din casa de parca nu am debutat si am o viata normala. 

- Unde Doamne a plecat si asta?! spun cand privesc ceasul indicand ora 23.20. Aud sunetul metallic al cheii in iala si imi incrucisez bratele la piept cand colegul meu de camera isi face aparitia zambind de parca nu a intarziat mai bine de o ora.

- Cum de esti treaza? ma intreaba si se desculta la intrare. Ce-i cu fata asta lunga? ma intreaba cand vede lipsa de reactie a comentariului sau si vine sa imi atinga obrazul stang. Ii indepartez mana si il privesc serioasa.

- Te-am sunat, spun scurt si acesta isi da ochii peste cap. Ai spus ca lipsesti doar o jumatate de ora, ca mergi pana la magazin...

- Si am fost, spune acesta pe un ton atotstiutor, doar ca cineva a fost foarte specifica cand a zis ce culoare de vopsea de par vrea sa nu mai zic ca nu am vrut sa te tunzi cu foarfece de copil asa ca a trebuit sa iti iau si ustensile profesionale, spune si imi impinge punga de plastic in fata.

- Stii bine ca am riscat enorm cu acel telefon, poate deja stiu unde sunt, pana cand imi iau un alt telefon eu zic sa respectam planul fara alte intarzieri, zic si iau frumos punga din mainile sale. Imprastiu continutul pungii pe pat si zambesc cand vad mica cutie de carton ce infatisa pe ambalaj un telefon roz cu clapeta, demodat pentru anul  noastru.

- Sper ca iti place rozul, spune si se arunca in pat. Stai linistita, nu e prima data cand fugi cu mine, DJ, spune si ma prinde de mana dreapta impletindu-ne degetele. Intotdeauna voi fi langa tine cand ma vei chema.

- Stiu, Mark, doar ca de data aceasta e diferit, zic trista si incep sa aranjez tot ce era in punga pe cuvertura patului. Iti multumesc ca ai venit atat repede in Seul, ca ai acceptat sa lasi Romania in urma si sa o incepem de la zero aici.

- Sa incepem de la zero nu e cum as numi-o eu, spune si ma uit nedumerita la el. Ideea e ca am acceptat intelegerea cu Kwon ca sa vin in Seul ! spune repezit si simt cum ma incalzeam de furie.

- Ai facut ce? il inteb cu toate ca simteam in ce directie se indrepta discutia. 

- Cand mi-ai cerut sa vin in Seul dupa tine, Kwon isi terminase activitatea in Europa si avea nevoie de un nou fabricant de droguri, cineva care sa stie amestecurile din Europa si le poate integra cu cele din Asia. Mi s-a parut o idee buna, asa ca am acceptat! spune nevinovat si il privesc uimita.