Tu? Din nou?!

XXXIX

DJ POV

Ma uit la cei 7 baieti stand imprastiati in sufragerie si incerc sa imi gasesc cuvintele pentru a incepe discutia din seara aceasta.

- Acum ca suntem toti aici, cred ca putem incepe, zic si imi trag manecile hanoracului peste degete. V-am chemat ca sa ... incep discursul, dar sunt oprita cand soneria suna puternic oprindu-mi sirul gandirii.

Ma uit panicata la usa, cand la Jin, daca Kwon m-a gasit din nou?

- Aproape, spune Mark si se indreapta spre usa. Acesta o deschide si Duk-Shik traverseaza holul, ramanand  in loc cand ma vede. Zambetul sau radiant pe care il poarta zi de zi pe buze, ii dispare cand imi zareste vanataile de pe obraz.

- Ce cauti aici? il intreb si acesta ma priveste in continuare ingrijorat.

- DJ, am ceva sa iti marturisesc, spune acesta si se intoarce sa il priveasca pe Mark. Acesta se sprijina de perete asteptandu-i marturisirea.

- Sa imi marturisesti? il intreb si Duk-Shik isi lasa privirea in pamant.

- Macar acum vei fii sincer! ii spune Mark iritat si il tintuieste cu privirea sa de gheata.

- DJ, te-am mintit in legatura cu identitatea mea, spune acesta si ii caut mana lui Jin sa o strang, presimtind ca voi avea nevoie de un sprijin. Sunt fratele lui Kwon, celalalt mostenitor al mafiei Kwon, continua gandindu-si fiecare cuvant. Am plecat la 18 ani de acasa pentru ca nu imi doream sa iau parte la ceea ce faceau tatal si fratele meu, nu imi doream sa ajung ca ei.

- Aschia nu sare departe de trunchi, spune Mark jignit si ii simt resentimentul din voce. Acelasi resentiment ca si atunci cand era indragostit de Antonius.

- Am pornit pe drumul meu, am incercat sa imi fac o viata. La fiecare bar la care lucram, veneau si le faceau viata un chin proprietariilor, le distrugeau barul, instigau batai, le falimentau afaceriile doar sa ma intorc asa ca am fugit in Japonia, dar si acolo m-au gasit. In seara cand m-am intors din Osaka si am vazut ca se deschide un nou club si nu intr-o zona care sa domneasca de suprematia numelui Kwon mi-am zis ca e sansa mea! spune Duk-Shik ranit.

- De aceea ne pareai familiar, spune V surprins. Esti fiul cel mic al domnului Kwon.

- Jin, a fost cel care m-a recunoscut cand ai tinut petrecerea de ziua de nastere a lui Hoseok, spune si il privesc pe Jin. A fost cel care mi-a pastrat identitatea secreta tot acest timp.

- Si ne-ai ascuns asta? il intreaba Jung Kook revoltat. Asta da munca de echipa, spune si ii cade privirea pe mana mea si a lui Jin. Pufneste uimit si isi muta privirea in alta parte, abtinandu-se sa nu faca o scena.

- Imi pare rau pentru tot ce ti-a facut fratele meu, spune si pica in genunchi. Stiu ca scuzele mele nu ii justifica comportamentul, dar imi pare rau ca ti-am adus atata durere si nefericire in viata, continua si glasul i se frange.

- Ridica-te! spune Mark pe un ton poruncitor si ma uit perplexa la privirea sa infricosatoare. Nu ai ce sa cauti aici si sa iti ceri scuze pentru ce i-a facut fratele tau! termina pe un ton ridicat ce are de spus si Duk-Shik isi ridica privirea, intalnindu-i ochii ce doreau sa il urasca, sa il indeparteze de acest baiat care i-a patruns atat in minte cat si in suflet.

- Mi-ai adus durere? il intreb nedumerita. Cum adica tu mi-ai produs durere?

- Eu sunt cel care a inventat regulamentul distribuitorilor, raspunde si ii dau drumul lui Jin la mana. Tu si Jin nu puteti fi impreuna din cauza lui ...

- De ce ai continuat sa lucrezi la Devil's Heaven cand stiai ca poti fi descoperit de fratele tau? il intreb  si ma opresc cand ii simt degetele lui Jin pe antebratul meu.