XVII

13 5 0
                                    

DJ POV

Cobor grabita din autobuz si realizez ca un mijloc in transport comun nu a fost cea mai buna idee, tocmai astazi cand particip la o emisiune stupida pentru cupluri. Nu ma intelegeti gresit il ador pe Heechul care va fi gazda editiei de astazi, dar cand vine vorba de celalat cuplu invitat, sa zicem ca trebuie sa imi fortez cardia* sa se zbata si sa imi tina micul dejun in siguranta, ci nu pe pantofii alesi de Mark.

- Ti-ai luat rochia din sufragerie? ma intreaba Mark la telefon si doar grabesc mai tare pasul pe culoarele studioului de productie.

- Da, spun grabita sa ajung la lift.

- Si sandalele nude? ma intreaba si ingan un mhm, dat fiind faptul ca telefonul mi-era sprijinit intre obraz si umarul drept. Ajung langa lift si cu cotul drept apas butonul de inchidere al usilor. Accesoriile? ma intreaba acesta si imi dau ochii peste cap.

- Tu nu ai un om de suturat? il intreb si intru rapid in lift cand acesta se deschide. Apas butonul 5 tot cu cotul si astept rabdatoare sa ajung pe platoul unde se filma emisiunea.

- Si cu un om pe masa tot o sa pornesc televizorul sa ma uit la emisiunea asta stupida. Nici acum nu imi vine sa cred ca ai acceptat! spune acesta si aud scartaitul rotiilor scaunului sau de birou, plus sunetul instrumentelor chirurgicale zornaind intavita de metal..

- Doctore! aud un glas masculin puternic si stramb din nas. Ma doare, il aud plangandu-se mult mai puternic si realizez ca sunt pe difuzor.

- E publicitate pentru Jung Kook, raspund si imi potrivesc telefonul mai bine la ureche.

- E o ocazie sa il faci gelos pe Jin! replica acesta si ies pe usile liftului cand anunta etajul 5. Nu o faci pentru Jung Kook, daca ai face-o pentru el i-ai fi spus ca te-ai culcat cu Jin de ziua ta! spune acesta acid si oftez zgomotos.

-  Nu am avut cand sa ii mentionez acel incident, spun si salut din cap fiecare membru al echipei tehnice cand ajung pe platoul de filmare. O tanara mica de inaltime vine in intampinarea mea si cand observa ca vorbesc la telefon imi face semn sa o urmez. Nu s-a nimerit ocazia, adaug si o urmez respectuos pe asistenta.

- Ieri cand a venit la noi sau acum doua zile cand a dormit la noi? ma intreaba sarcastic si zambesc in continuare sa pastrez aparentele. Doar incearca sa nu te iei la bataie cu tipa aceea, Jennie parca, adauga acesta si strang din buze la auzul acelui nume.

- O sa incerc, zic cu dintii stransi si ma fortez sa zambesc. Tanara imi arata usa cabinei mele si nu ma mai uit ce scrie pe ea. Imi deschide usa si ii multumesc cu o inclinare scurta din cap.

- Te iubesc, ai grija! imi spune si inchide telefonul primul ca de obicei. Cand vad canapeaua in fata mea, imi las rochia si cutia cu sandale nebagand de seama zgomotul de fundal din cabina.

- De cate ori sa iti spun ca nu e  aceeasi nuanta! aud o voce pitigaiata. Rosu-rubiniu nu e acelasi lucru cu rosu-sangeriu! tipa din tot plamanii si ma uit la scena din fata mea. Jennie tinea doua tuburi de ruj in fata unei tinere speriate si gesticula cu ele.

- Unnie, imi pare rau, spune aceasta si isi pleaca capul in jos.

- Unnie pe naiba, spune tafnoasa si arunca rujurile la picioarele fetei. Esti de-a dreptul incompetenta! spune si se ridica de pe scaun. Cum se presupune ca sunt fata unei companii de produse cosmetice cand tu nici nuantele nu le cunosti! Esti concediata! spune si isi incruciseaza bratele la piept. Ce mai astepti?! o intreaba si bate din picioare, tocurile ei rasunand in cabina. Vrei sa chem agentii de paza sa vina dupa tine? o mai ameninta, iar fata dispare cu ochii in lacrimi din camera.

- Doamne, Jennie, e doar un ruj, spun si aceasta atunci ma observa. Se uita la mine si isi da parul de pe umeri. Nu trebuia sa tipi la ea! zic si imi scot rochia din husa, asezand-o frumos pe canapea. O admir si trebuie sa recunosc, Mark intotdeauna a avut gusturi mai bune ca mine.

Tu? Din nou?!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum