PHOENIX

DOUĂZECI

   - Eu merg sa-l culeg pe Lance. Vrei sa vi și tu? Întreabă Lori după ce-si termina micul dejun alături de Brenda. Ii plăcuse sa petreacă timpul cu fata asta.
   - Nu cred ca ma simt pregătită. Spune Brenda încet, punând farfuriile în chiuveta.
   - Dacă pleacă în misiune, nu ti-o vei ierta.
   - Dar dacă ma respinge din nou? Dacă nu ma vrea în preajma lui?
   - Pana acum, sunt convinsa ca Lance i-a băgat mințile în cap.
   Brenda se decide subit, lasă vasele în chiuveta și fuge sa se schimbe. Voia sa-l vadă. Tanjea sa-l vadă. Asa ca, douzeci de minute mai târziu, era în mașina cu Lori. Aceasta conducea prudent pe străzile aglomerate, pana iese din oraș. Pe urma calcă pedala de accelerație și în scurt timp, ajung acasă la Rage. Când întra pe poarta, ii găsesc pe amândoi pe plaja, unde ii lăsase Lori seara. Amândoi erau în șezut, cu mâinile strânse de cap. Nu de mult se trezisera, cu dureri crunte de cap.
   - Oh, Doamne, se tanguie Lance. Nu mai beau, nu mai beau în viata mea.
   Rage întra în alerta când aude mașina în fata porții, apoi le vede pe cele doua zâne apropiindu-se. Ochii lui tulburi erau fixați pe silueta Brendei, incapabil sa-si ia ochii de la ea. Alta rochie sexy, fir-ar sa fie! Parca îl durea și mai tare capul. Se ridica în picioare și așteaptă musafirii. Nu ar fi vrut ca Brenda sa îl vadă în starea jalnica în care era, dar dacă astea erau faptele, ce rost avea sa se ascundă după deget?
   - Cineva a avut o noapte zbuciumata. Ciripeste Lori, vesela.
   - O,Doamne, iubito, nu vorbi atât de tare! Se plânge Lance tinandu-se cu mâinile de cap.
   Lori aduse câte doua pastile cu ea. Una pentru mahmureala și una pentru dureri. Lance le ia imediat, fără apa, recunoscător ca logodnica lui avea grija de el.
   Rage rămâne cu ochii ațintiți asupra Brendei, hipnotizand-o, blocând-o.
   - Nu am nevoie. Refuza el pastilele când Lori ii întinde si lui.
   - Nu te da mare la apa mica! Știu ca ești mare și tare, dar acum avem nevoie sa-ti revi cât mai repede. Trebuie sa vorbim.
   - De ce e și Brenda aici? Întreba el, fără sa-si ia ochii de la ea.
   Brenda se panichează, simțind furia din vocea lui și o ia la fuga pe poarta, afara.
   - Na, poftim, vezi ce ai făcut? Îl cearta Lori.
   Fără sa mai zică nimic, Rage o rupe și el la fuga, după ea. Fata asta îl făcea mereu sa fuga după ea. Noroc ca avea o condiție fizica foarte bună. Cu toate ca acum ii bubuia capul.
   - Rage, striga Lori, îngrijorată, după el.
   - Lasa-i, Lori. O oprește Lance. Trebuie sa-si rezolve neînțelegerile. Rage trebuie sa depășească momentul. Acum depinde de Brenda.
   - Ce depinde de Brenda?
   - Dacă va găsi putere sa-l înfrunte. Nu-i va face rău, e topit după ea. Crede el ca ar putea sa-i facă rău, dar nu ii va face. Nu va putea. Mai bine își va pune singur ștreangul de gat, decat sa-i facă rău. Și de asta ma și tem.
   - Nu înțeleg. Spune Lori, asezandu-se pe nisip lângă el.
   - Ca va pleca în misiuni, pana nu se va mai întoarce. Atât de mult vrea sa o protejeze de el însuși.
   - Oh,Doamne!
   - Da, știu. Nu credeam ca e atât de prins, dar fata asta l-a inebunit de tot. E topit după ea, Lori. Cred ca e îndrăgostit. Pentru prima data în viata lui. Și nu știe cum sa gestioneze sentimentele.
   Rage o ajunge rapid din urma pe Brenda și o prinde de umeri. O întoarce brutal cu fata la el sa o poată privi.
   - Cum ai avut curaj sa vi direct în gura lupului? O cearta el, ignorând durerea ce amenință sa-i spargă capul.
   - Eu, eu am vrut sa te vad. Reușește ea sa spună, privind în jos.
   - De ce? Întreabă el, năucit de răspunsul ei. După tot ce s-a întâmplat aseară, de ce?!
   - Nu s-a întâmplat nimic aseară. Pana la urma, nu s-a întâmplat nimic.
   - Pentru ca a apărut Lance și Lori! Altfel, ai fi sfarsit din nou, violata!
   - Nu cred asta!
   - Ce dracu vorbești acolo?! Deja eram în tine, deja eram... Incapabil sa mai continue tirada, Rage se lasă neputincios pe vine, prinzandu-si capul în mâini. Se simțea mizerabil. Brenda se apropie curajoasa de el și ii cuprinde capul în brate, lipindu-l de abdomenul ei. El o învăluie cu bratele, o strânge cu disperare și își lasă corpul sa se relaxeze sub atingerea ei tămăduitoare.
   - Rage, nu vreau sa pleci.  Ii spune ea cu vocea tremurând.
   - Trebuie sa plec.
   - Nu, nu trebuie. Nu pleca, Rage, nu pleca.
   Rugămintea ei îi spinteca sufletul în doua. O trage jos, înspre el și ii cuprinde gura intr-un sărut mistuitor, combinație de disperare înecata în alcool, cu dorința imensa. Da de gustul sarat al lacrimilor ei și se depărtează puțin, sa o poată privi.
   - De ce plângi?
   - Nu pleca, îl roagă ea din nou.
   - Doamne, Dumnezeule, ma omori, geme el strângând-o la piept. Cu atât mai mult trebuia sa plece. Pentru ca el va pleca mereu, dar dacă ea îl va ruga asa de fiecare data, ii va rupe inima în mii de bucăți.
   - Ma voi intoarce, spune el cu glas stins. Mereu ma întorc.
   - Dar nu pleca acum.
   - De ce, Brenda? De ce sa nu plec, dacă reprezint pericol pentru tine?
   - Nu, nu ești un pericol. Ești prea mult, poate, pentru mine, dar nu un pericol.
   - Sunt periculos, fetito. Stai departe de mine. Și cu vorbele astea, se ridica și se depărtează de ea, lasand-o plângând.
   - Unde e Rage? Întreba Lance când vede ca Brenda se intoarce singura.
   - Nu știu. A plecat, pur și simplu.
   - Idiotul! Tuna Lance și pornește în căutarea camaradului sau. Îl găsește, după o vreme, intr-un bar, cu o femeie ușoară agățată de gatul lui. Bând din nou. Furios la culme, Lance o înlătură pe femeia enervanta, îl ia pe Rage de guler și striga la el:
   - Tu te-ai tâmpit de tot?! Ai acasă la tine o frumusețe de femeie, și tu ce faci?! Ce dracu vrei sa faci?! Crezi ca dacă te îmbeți din nou te vei simți mai bine?! Revino-ti, o data! Și fa ceea ce trebuie sa faci?! Nu-ti mai plânge de mila ca o tarfa proasta! Hai, sus, soldat! Mișca!
   - A plecat? Întreabă Rage simplu.
   - Nu, e acolo. O sa o ducem noi, din moment ce tu ai băut din nou.
   - Sa mergem, atunci. Spune Rage dând paharul peste cap. Lui Lance nu ii plăcea sclipirea fioroasa din ochii lui, nici tonul hotărât pe care ii vorbise. De obicei, când vedea semnele astea la el, știa ca urma sa facă o nebunie.
   - Rage. Sa nu faci vreo prostie pe care sa o regreți pe urma.
   - Tu ia-ti logodnica și mergi acasă. Ii spune camaradului sau îngrijorat.
   - O luam și pe Brenda.
   - Ooo, nuuu. Brenda rămâne.
   - Rage, nu gândești limpede.
   - Nu ai spus tu ca trebuie sa-mi înving demonii?! Asta voi face,
amice!
   - Rage!
   Dar Rage se îndrepta cu pași hotarati spre casa lui.