PHOENIX

TREIZECI ȘI CINCI

    - O sa plec dacă vi cu mine. Altfel, rămân aici. Unde ești tu, acolo voi fi și eu. Ti-am spus clar ca ești a mea. Ti-am spus clar ca nu poți fugi de mine.
   Vorbele lui sunau a amenințare. Brenda se înfioară și își da seama ca nici ea nu voia ca el sa plece. Dar nu se putea nici cum. Atat timp cât el rămânea la ocupația care o avea, o relatie între ei era imposibila.
   - Nu avem nici un viitor împreună. Spune ea printre lacrimi.
   - Ba da, avem. Doar ca ești prea fricoasa încât sa-l vezi. Ti-e teama sa riști, ti-e teama de incertitudine. Viata nu e o colivie de aur în care sa stai confortabil și în siguranță. Viata e dura, e brăzdata de evenimente neprevazute la care trebuie sa le faci fata. Cu care trebuie sa te lupți. Nimic nu-ti poate oferi nici o garanție. O sa trăiești izolata și singura, ca să te asiguri ca totul e sub control?
   - Dar nu am spus asta! Normal ca îmi doresc și eu o familie, la un moment dat. Normal ca vreau și eu râsete de copii și un soț iubitor care sa vina în fiecare zi acasă.
   - Fetito, nu ai înțeles. Spune el printre dinți, vădit furios. Nici un alt bărbat nu se va atinge de tine cât timp îmi bate mie inima în piept.
   O prinde de brate și o trage spre el cu brutalitate.
   - Sau ce nu e clar, când îți spun că ești a mea?!
   Posesivitatea lui era copleșitoare, înspăimântătoare, măgulitoare și bolnava. Toate la un loc. Nu avea cum sa iasă ceva bun din asta.
   - Și dacă îți spun și eu clar ca NU VREAU! Iti repet ca nu deti titlu de proprietate asupra mea.
   Brenda era furioasa, povestea asta de-a șoarecele și pisica trebuia încheiată. Iar ea era gata sa-si asume inima frânta, o data încheiat acest capitol sumbru din viata ei.
   - Nu vrei? Întreabă el cu un calm amenințător. O lipește de el și o sechestreaza în bratele lui de fier. Își apropie fata de a ei și o întreabă din nou, aproape în soapta:
   - Mai exact, nu vrei sa te mai sărut? Vreodată?
   - Mai exact, da, răspunde ea cu mai putina determinare în voce.
   În acel moment, buzele lui se năpustesc asupra buzelor ei, navalind cu limba în gura ei, intr-un sărut zdrobitor. Ea își deschide mai mult gura, permițându-i sa adâncească sărutul, sa o domine, sa o facă sa-si piardă mințile și sa-si uite cuvintele de mai devreme, sub mângâierea înfometata a limbii lui poruncitoare. Ii explora interiorul gurii cu lăcomie, cu posesivitate mistuitoare.
   Cu o ultima mângâiere a limbii peste buzele ei umflate, se desprinde cu greu de gura ei și o întreabă ragusit:
   - Și nu vrei sa-ți mai ating sânii, nu-i asa?
   Chiar în acel moment, palmele lui ii cuprind sânii și degetele lui mari ii localizează cu ușurință sfarcurile întărite, trecând insistent peste ele, prin tesatura materialului.
   - Exact asa, răspunde ea soptit, intr-un oftat. Închide ochii și se lasă prada senzațiilor care ii strabat tot corpul, provocate de degetele lui abile.
   - Și exact asa, nu vrei sa te fac sa-ti dai drumul în câteva clipe, spune el și o întoarce brusc cu spatele la el, lipind-o de abdomenul lui. Cu o mana ii susține un sân în palma, frecând mugurasul sensibil între doua degete, prin materialul rochiei, iar cu cealaltă mana era deja sub rochia ei, facandu-si loc pe lângă bariera chiloților ei. Ii cuprinde, delicat, clitorisul între doua degete și începe sa facă mișcări circulare, cu blândețe, încet.
   Brenda își lasă capul sa se sprijine de pieptul lui, capituland resemnata. Nu avea nici o șansă sub atingerile lui arzătoare.
   Rage ii urmărește fascinat pulsul accelerat de la baza gatului, geme excitat când ea se prinde disperata cu mâinile de pulpele lui tari, simte ca o ia razna când ea începe sa geamă încetișor, incordandu-se sub mângâierile lui din ce în ce mai intense, în ritm tot mai alert. Se împingea pe degetele lui, se împingea spre el, se zbătea ușor. Încă câteva mișcări apăsate ritmic pe clitorisul ei și Brenda se incoarda toată, scoțând un țipat mic, eliberator, în timp de degetele lui sunt umezite de lichid fierbinte de femeie satisfăcută.
   Gâfâind, se sprijină ametita de pieptul lui, bratele lui o susțineau protector, iar buzele lui umezeau gatul ei fin.
   - Evident ca nu vrei încă un orgasm fulger dacă îți ling acum, pasarica uda. Șoptește el cu buzele lipite de pielea gatului ei.
   - Evident, șoptește și ea, încă respirând greu.
    Rage o așează pe scaun, îngenunchează în fata ei și ii desface picioarele. Fără sa mai aștepte altceva, se apleacă și ii linge labiile umede, apoi i le suge ușor pe rand, facand-o sa se cutremure. Brenda se prinde de marginile scaunului, strângând cu putere de lemnul lăcuit. Își lasă capul pe spate și geme involuntar. Rage își deschide gura cât mai mult peste feminitatea ei încinsă, cuprinzând în suctiunile ușoare și mangaieri prelungi cu limba. O saruta în același mod în care ii sarutase gura mai devreme. De câte ori trecea cu limba peste clitoris, ea tresarea ușor. Pana la urma, el se concentrează pe micul muguras aducător de placeri, și după ce il suge cu pofta de câteva ori, începe sa îl frece apăsat cu buzele și limba, în mișcări circulare, asa cum făcuse cu degetele mai devreme.
   Brenda uitase complet de orice, absolut orice, pierduta în senzațiile copleșitoare oferite de gura lui magica. Rage o simte când e aproape, ii simte încordarea, felul cum își înălța soldurile spre gura lui, și cu o ultima presiune a limbii și suctiune simultana a buzelor, o face sa se cutremure violent peste gura lui, cu un țipat ascuțit, de abandon.
   Asteptand-o sa-si recapete respirația, el se ridica și o trage și pe ea în picioare. O ia în brate și se îndreaptă direct spre dormitor.
   - Clar nu vrei nici sa ti-o trag în neștire, pana leșini. Spune el hotărât, când o lasă pe picioare, atât cât sa-i dea rochia peste cap și sa o arunce pe podea.
   Arunci, Brenda întra în alerta. Tot ce ii spusese ca ii va face, făcuse întocmai.
   - Clar nu vreau sa leșin, spune ea precauta, dar isi eliberează corpul de bariera lenjeriei, ramanand complet goala în fața lui.
   - Nici eu nu as vrea sa leșini, dar la cât de mult te doresc, fetito, nu știu dacă ma pot controla prea mult. Îți spun de pe acum ca ti-o trag pana dimineața. O data sau de doua ori nu va fi de ajuns.
   Puțin speriata, Brenda se da doi pași în spate, dar se loveste de marginea patului și cade peste salteaua moale. Aproape smulgand hainele de pe el, Rage vine deasupra ei, sprijinindu-se în brate. O privește intens câteva clipe, topind orice împotrivire din partea ei, apoi ii șoptește ingrijorat:
   - Nu vreau sa ne întoarcem la asta, nu trebuie sa te temi de mine. Nu te voi face sa suferi. Poate vei plânge, dar pentru ca nu vei mai suporta atâtea orgasme. Vei suferi de placere. Nu te va durea nimic. Dacă se întâmplă totuși, trebuie sa-mi spui. Ai încredere în mine?
   Incapabila sa vorbească, Brenda da din cap in semn afirmativ.
   Știa ca Rage nu era blândețea întruchipata când făcea dragoste cu ea. Făcea dragoste? Nu, Rage nu făcea dragoste. El poseda, lua și oferea plăcere intr-un mod posesiv, animalic. Intr-o maniera disperata, ca și când s-ar hrăni din trupul ei, ca și când ar fi pentru ultima data. Poate asta era, el era conștient ca de fiecare data ar putea fi ultima data.
   Năpădita de un val nou și intens de emotii puternice, Brenda il cuprinde cu bratele de gat și își înfășoară picioarele în jurul taliei lui. Pozitionandu-se între picioarele ei, ii spune, aproape cu regret, ca si când si-ar cere scuze:
   - O sa ti-o trag rău.
   - Vreau sa mi-o tragi rău, răspunde ea dornica.
   - O sa ti-o trag mult.
   - Vreau sa mi-o tragi toată noaptea. Mult, mult.
   - Îmi spui dacă ceva nu e în regula.
   - Ihm, îngana ea ridicand soldurile nerăbdătoare.
   Precaut, el o atentioneaza:
   - Fetito, ești atenta la mine?
   Ea deschide ochii și îl privește tulburata.
   - Trebuie sa-mi spui, orice disconfort simți, orice nu-ti face placere. Trebuie sa știu. Spune el îngrijorat.
   - Da, o sa-ti spun, o sa-ti spun.