UN SIMPLU TE IUBESC

Bolnav...

De ce-mi șoptești, c-așa departe ești,
Când eu te simt, în inima-mi firavă?
Aș vrea, ca pieptul meu să-l liniștești,
Cu șoapte... Cu mângâierea ta suavă...

Nu ești departe, căci te simt în piept,
Deși mă doare... Nu încerc a te uita;
Dacă ai ști că de atâta vreme te aștept,
Ai plânge mult, dându-mi iubirea ta...

Nu ești departe, atâta timp cât eu,
Îți strig cu dor nespus frumosul nume;
Să simt, ce simt acum doresc mereu,
Că eu n-am mai simțit ce îți voi spune:

Eu simt în inimă... Și-n tot ce sunt,
Că te iubesc... Și te doresc aproape;
De ai fugi acum, aș fi o veșnicie frânt,
Durerea în uitare... O să mă-ngroape..!

Tu mi-ai șoptit și eu mă simt bolnav,
Și boala, ce-ai adus-o-i mângâiere;
O.. Vindecă-mă azi, cu glasul tău suav,
Ridică-mă te rog din marea de durere.

De m-ai lăsa... Așa cum sunt acum,
Eu cred că aș muri, într-o clipită;
Și viitorul meu, ar fi deodată scrum,
Iar inima, mi-ar fi mereu nefericită...

Tot ce te rog, tot ce implor cu doruri,
E să nu fugi, nicicând, căci te iubesc;
O... Să zburăm n-ale iubirii zboruri,
Și de durere... Mereu să te feresc...

Eu îți promit, iubirea mea deplină,
Din pieptul meu, ce-l simt încă firav;
Primește șoapta mea ce inima-ți alină,
Că mi-ai șoptit..Și-acuma sunt bolnav..