A douăzeci și una scrisoare de dragoste.

11 4 0
                                    

Iubito, uneori mă întreb, dacă tu chiar exiști undeva în această lume... Și dacă exiști unde ești..?

Dacă ai ști cum e inima mea... Mă frământ în fiecare noapte gândindu-mă la tine. Nu am somn și mi-e inima zbuciumată. Nu-mi găsesc liniștea și sunt flămând după un strop de fericire.

Mă întreb adeseori dacă vor veni vreodată clipele la care sper mereu. Tristețea mea nu are vindecare și parcă în fiecare zi mă afund tot mai mult în ea. Mă simt foarte singur. Așa de singur încât plâng deseori. Singurătatea îmi ucide sufletul și aștept fără ajutor... Numai Dumnezeu îmi hrănește inima... Numai el îmi prelungește zilele vieții mele...

Mă simt părăsit de tot... Unde ești iubito? Iubitul tău se gândește în fiecare zi la tine. Plânge și îți scrie ades...

Dacă ți-aș ști numele ți l-aș șopti în fiecare seară... Dacă ți-aș ști chipul, m-aș hrăni cu inchipuirea lui în fiecare noapte... Dar nu cunosc nimic... Îți acoperi chipul și nu te arăți inimii mele... Și totuși sunt îndrăgostit și te aștept...

Dacă n-aș fi îndrăgostit, nu m-aș uita la tine... Aș privi la cele ce mă doresc... Dar eu sunt al tău și nu te înșel niciodată...

Te doresc foarte mult. Mi-e dor de tine mai mult ca niciodată... Inima mea te dorește...

UN SIMPLU TE IUBESC Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum