Hades.

10 6 0
                                    


E întuneric. E foarte cald. Se aude muzică. Se aud țipetele unor oameni chinuiți...

În depărtare se văd oameni și demoni.
Sunt multe lumini colorate și muzică asurzitoare. Cântă actori și demoni din lume. E foarte cald. Mă dor urechile.

Zidurile vibrează. E un cutremur continuu. Pe străzile pavate cu piatră cubică cade lumina ștearsă a unor felinare oarbe.

Palate înalte și frumoase sunt pline de oameni și demoni. Sunt mese și scaune însă nimeni nu stă pe scaune. Nimeni nu stă la mese. Nimeni nu mănâncă. Toți fumează, beau și se droghează.

Dansează și își împlinesc poftele trupești, mereu neîmplinite, în dorința lor continuă, după împlinire.

O biserică goală și pustie, tace înconjurată de un gard de metal.

Pe lângă mine trec copii și oameni de toate felurile. Merg haotic dintr-o parte în alta. Se clatină și cad. Se ridică... Înjură și blesteamă pe Dumnezeu. Unii scot sunete de animale. Vomită, și își fac nevoile pe stradă, pe ziduri...

Muzica e surzitoare. Totul vibrează.. Biserica e tăcută. Din ferestrele ei nu se zărește nici o lumină. Sunt multe vietăți aici. Foarte întunecate. E un loc plin de gardieni. Nimeni nu scapă. Pe clădiri sunt drapelele tuturor țărilor.

Aerul e greu, negru și otrăvitor. Miroase a vin și alcool. Străzile urcă și coboară. Un cap de statuie negru și plin de vizuini și umbre privește cu ochii scoși toate acestea...

Pe cer strălucesc câteva stele însă nimeni nu se uită la ele. Locul e pustiu însă în capătul străzii e forfotă. Aici locuiesc gardienii. Oamenii vin mereu. Sunt copaci negri. Sunt gunoaie peste tot. Aici oamenii fac tot ceea ce au plănuit ziua în gândurile lor. Viața e un gând care trece și se împlinește într-o veșnicie nepieritoare de flăcări sau raze...

Nu mi-e frică. Sunt puternic nu prin ce sunt ci prin ce am. Am ceea ce niciun om nu are.

E întuneric. Deasupra castelelor strălucesc stele. Dar nimeni nu le vede. Mi-e somn. Aerul e greu. E cald. Însă nu adorm. Nu stau jos căci aș adormi. Merg...

Adorm... Dar tresar... Mă ridic ca beat și beau apă. Sunt amețit. În acest loc nu este apă.. Nu este mâncare... Merg ca să nu adorm...

Aștept dimineața.

UN SIMPLU TE IUBESC Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum