Lacrimi de argint...

9 4 0
                                    

Pădurea teilor de-argint,
Acuma-și ninge fulgi-n lună;
Iar florile-n razele calde,
Au început ușor s-apună.

Parfumul florilor de-argint,
Începe-a se topi-n răcoare;
Bobițe de argint cândva,
Acuma-s stele căzătoare.

Dulceața razelor de-argint,
Acum nu înfierbântă zarea;
Nu mai e foșnetul duios,
Nu își mai spun astăzi cântarea.

Covoru-n străluciri de-argint,
Străluce ca-ntr-un vis frumos;
Și-n pulbere de paradis,
Auzi șoptind un glas duios.

În glasul șoaptelor de-argint,
Te-ntrebi de unde vine pacea;
De ce-al tău suflet chinuit,
Nu-și mai desface carapacea.

Și lacrimi calde de argint,
Îți înfierbântă-ncet obrazul;
Și îți coboară lin pe piept,
Acolo unde ți-e necazul.

Dar pacea razelor de-argint,
Acuma îți coboară-n suflet;
Să umple golul cel lăsat,
De ape calde curse-n vuiet.


UN SIMPLU TE IUBESC Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum