UN SIMPLU TE IUBESC

A optsprezecea scrisoare de dragoste.

Iubito îți scriu din nou... Ti-am scris atâtea scrisori și poezii....

Nu doresc să-ți scriu doar în tristețile mele, însă bucurii nu prea am... Și la cine să alerg dacă nu la tine? Numai tu mă cuprinzi cu iubirea ta și doar la tine îmi găsesc liniștea...

În ultima vreme iubito am fost atât de trist... Multe lucruri au venit din toate părțile împotriva mea... Noaptea somnul mi-i ocrotit și dulce însă ziua plâng fără curmare... Noaptea până adorm plâng și perna mea se udă... Am învățat să plâng fără zgomot, să strig fără glas... Am învățat să gem fără grai... Și e greu să le fac pe toate odată căci aș dori să le fac pe rând însă toate odată se întâmplă în plânsul meu... Și simt că rămân fără viață.. Simt că inima mea e în ultimele clipe ale ei... Asta se întâmplă iubito când plâng căci mi-e dor de tine așa cum niciodată vreunui om nu i-a fost dor de cineva...

Plâng mult și strig cu disperare la Dumnezeu după ajutor... Mintea mea iubito a devenit atât de fragilă... Dacă Dumnezeu ar pleca o clipă de la mine, eu aș muri îndată...

Lupt iubito pentru mâinile mele, pentru trupul meu... Doresc să-l păstrez curat. Ceea ce am nu e al meu și puritatea mea nu e a mea. Tot ce am, am de la Dumnezeu căci El dacă nu ar fi în viața mea, eu aș cădea... Omul fără Dumnezeu este un animal mai josnic decât toate animalele...

Aceste scrisori și poezii le scriu pentru tine iubito... Știu că ele sunt citite și de alți oameni... Probabil că ei s-au săturat să citească mereu despre tristețea și lacrimile mele însă altceva nu am în inima mea. Singura mea bucurie este Dumnezeu...

Iți mulțumesc pentru că uneori îmi scrii... E o nespusă bucurie să-ți citesc scrisorile...

Mă întreb deseori când se va sfârși așteptarea mea... Tot ceea ce-mi doresc este răbdare și putere în această așteptare..

Te iubesc atât de mult! Îmi doresc să avem o familie frumoasă... Te voi iubi mereu... Dacă ai ști cât sufăr... Dar tu știi...

Oriunde ai fi, eu te iubesc. Orice nume ai avea, el e cel mai frumos... Oricum ai arăta, ești cea mai frumoasă...

Eu iubesc inima ta care mă ascultă și care mă mângâie... Ți-aș scrie atât de multe... Însă timpul meu se sfârșește...

Colegii mei mă întreabă mereu de ce sunt supărat. Dar eu nu sunt supărat. Eu sunt plin de dor... Alaltăieri am fost foarte trist... Un coleg mi-o spus:
"- de ce plângi?"
"- mai plâng oamenii..." Am spus...
"-da, dar depinde care e motivul pentru care plâng.."
"-poate îi doare inima..." Am spus...

Acest coleg mi-o pus prima întrebare... Însă eu nu plângeam.. Dar din inimă curgeau multe lacrimi... Încerc să ascund totul... Însă uneori se vede...

Îmi doresc să te văd... Să vorbesc cu tine. Însă până atunci eu te iubesc prin credință... Eu cred că exiști și te iubesc mult. Cred că îți voi scrie curând căci inima mea este grea...

Cu iubire,

Al tău iubit.