UN SIMPLU TE IUBESC

Iubire nemuritoare.

Ți-adie vântu-n frunzele frumoase,
Și păsări cântă triluri parfumate;
Iar cântecele de iubire îs duioase,
Că în răcoarea dimineții îs aflate...

Pe frunzele frumoase curge-n rouă,
Doar picuri curcubeici de cristal;
Plângând mărgăritare scumpe plouă,
Viață nouă-n rădăcina de coral...

Pe ramuri început-a primăvara,
Deși în august încet ne-mpinge focul;
Deși în uscăciune-ți pare grea povara,
Învie astăzi, căci iubirea-și cere locul.

Suav parfum se-mprăștie spre ceruri,
Din ramure cândva uscate de pârjol;
Parfumul le plin de al iubirii doruri,
Sărută trunchiul, ce-a fost odată gol.

Și rădăcina, cândva ce-a fost uscată,
Începe-ncet a tremura în mângâieri;
Iubirea veșnică este în ea acum aflată,
Și alungate-i sunt pe veci orice dureri.