Regele e Sclavul {Yaoi}

7. Realitate cruda

Holurile erau goale. Clopotelul se sunase de ceva vreme. Sigur profu pe istorie il durea in cur. De fapt asta sper.

Am deschis usor usa si am intrat. Toti se uitau la mine. Zici ca eram picat de pe planeta Noua. Mereu asa eram privit cand intarziam, dar na..

M-am indreptat spre banca mea, si deabia atunci am observat ca Liam lipsea. Macar atata bun sa existe...

M-am asezat, asteptand vre-o observatie de la profesor, dar nimic. Era prea liniste.

1. Legatura dintre directoare si Liam era prea ciudata. 2. Ca prin minune, asta lipseste de la ore. 3. Profii nu-mi spun nimic. Ce mai urmeaza? Sa ajung acasa si sa aflu ca unu dintre parinti a murit sau ce? Viata e prea cruda. De fapt prea ciudata. Si nu. Nu sper ca mama sau tata sa moara. Sfinte Sisoe! Nu asa cevaa!!

De cum se suna de pauza, am tulit-o afara. Doar ii faceam voia directoarei: am grija de 'prea-iubitul ei elev'. Sau nu?

Curtea era destul de goala, dar nici urma de Liam. Am cautat si in cladire. Nimic. La naiba! Dar ce mai imi pasa... Ihh!

M-am intors in clasa si mi-am luat lucrurile. Urmatoarea oprie: ACASA!

~

Tot drumul m-am gandit ba la el, ba la ce voi gasi acasa. Aveam o presimtire coudata, se va intampla ceva rau. Stiam asta. Sau aveam o banuire.

Ajuns in fata casei, nu era nici o masina parcata, sau mai bine zis niciuna in afara de a mea. N-a venit? Trebuia sa vina acum trei zile. Ce ma fac cu un tata atat de ocupat?

Sa fiu sincer, imi era dor de el. Cu atat mai mult de mama.

Spre surprinderea mea, usa casei era descuiata. Am lasat casa asa?

Am deschis usor usa apoi am inchis-o la fel. Am facut cativa pasi obositori, neobservand ca pe canapea statea un domn in totata firea.

Am urcat si mi-am aruncat hainele de pe mine la intamplare. Am facut un dus rapid, dar in acelasi timp, lent. M-am imbracat si am coborat in bucatarie.

De fapt n-am facut cativa pasi si m-am trezit cu un barbat masiv, in costum si cravata, stant in fata mea si taindu-mi calea spre masa visurilor mele. Stomacul meu se revolta ingrozitor si dorea cat mai repede o masa.

Eram in gandurile mele si n-am observat cand s-a apropiat de fata mea periculos de mult. Sa zicem ca m-am obisnuit cu asta prea mult...

Cand si-a presat usor buzele de ale mele am tresarit, dar nu m-am dat inapoi. Nu sunt genul.

Dupa cateva secunde bune si le-a dezlipit usor, pe chip ivindu-se o expresie curioasa. Gay...

-Pentru ce ai venit?

Un inceput bun! Nici nu se putea! Adevarul! Nu ma interesa cine era.

Ma privea neutru. Ni stiu ce ascundea sau la ce ma puteam astepta. Cert e ca voi ramane surpris. Un punct in plus pentru intrus!

-Cu ce sa incep?

Pentru prima data m-a socat accentul lui. Nu era european, nici american. Probabil asiatic.

-Motivul 'vizitei' tale, te rog.

-Am venit strict pentru un lucru: sa te supraveghez.

Hmm?? Ce? Am inteles cumva bine? Ce i-au apucat pe astia? Sau cine l-a pus? Mama sau tata? Pe mama n-o credeam in stare, iar tata pentru ce? Plus ca trebuia sa se intoarca zilele astea. Sper!

N-am spus nici un cuvant. L-am ignorat si am mers in bucatarie.Muream la propriu de foame! Nu mancasem de ieri. Si nici ieri. Nu stiu de cand. Ba da. Ieri mancasem un sendvis. Si nici pe ala nu l-am terminat. Eram infometaat!!!

Frigiderul nu era ata de plin cum credeam, iar dulapioarele cu alimente nu erau nici ele mai presus. Am vazut pastele si imediat le-am insfacat. Le-am aruncat intr-un vas cu apa deja fiarta si am asteptat. Am cautat ketchup-ul si nicaieri. Fix cand am nevoie de el nu e! Fix atunci!

Am luat la repezeala niste bani si cand sa ies pe usa, ma trezesc ca sunt tras inapoi si luat la intrebari.

-Unde mergi?

-La magazin. Unde altundeva? Da-mi drumul.

Ii puteam vedea o picatura de teama in ochii stranii. Nu pricepeam ce e cu el. S-o lasam balta.

-Sa te intorci repede!

Striga in urma mea dupa ce imi dadu drumul si am luat-o la fuga. Nu vroiam sa.mi se raceasca spaghetele fierbinti. Vroiam sa mananc in sfarsit ceva delicios dupa o perioada destul de lunga.

Intru in magazin, auzindu-se un clinchet cand am pasit inauntru.

-Un ketchup mare iute, va rog.

Vanzatoarea batrana se conforma cererii mele, si cauta.

In fundal un TV micut repeta o stire. Nu perea imi pasa. Pana mi-am auzit numele de Kanata si termenul 'accident'. Am tresarit. Mi-am aruncat privirea imediat la micul ecran si doamna imi puse ketchup-ul e tejghea.

-Saracul om. A fost un om bun demn de respectul tuturor.

Am vazut poza tatalui si am inlemnit complet. Cum... De ce..?

Incepusem sa suspin pentru mine.

-A arat stirea aceasta de doua zile. Ma intreb daca familia lui va fi prezenta la inmormantare...

Vocea batranei ma cutremura. Am insfacat sticla ce o pusese pe masuta si am lasat toti banii acolo. Nu imi pasa de ei. Nu imi pasa nimic de orice altceva in afara de adevar.

Deci aceasta supraveghere... Mortii lu' ma-ta!

Am intrat val-vartej in casa si l-am vazut pe canapea. Eram rosu la fata. Ma studia neincrezator apoi a oftat scurt.

-Asculta..

A inceput. De ce mi-a facut asta?

-De ce ai facut asta? Am inteles ce rol are aceasta supraveghere, dar nu am crezut ca ascunzi asa ceva. Esti un monstru! Iesi din casa mea!

Pe obraji mi se prelingeau nestingheritele lacrimi. I-am aruncat cu sticla de ketchup in cap, deschisandu-se si murdarindu-l. Nu-mi mai pasa cine este. De ce se afla aici. Ci doar sa se care doar casa mea.

Acum inteleg de ce..

Am luat-o la fuga in camera mea si m-am bagat in pat. Ignorand foamea si gandurile stranii am adormit cu ochii rosii, ramanand capturat de lumea visurilor negre.

Heii lume! Sper ca v-au placut capitolele acestea cu putina drama. Sper ca n-am fost asa de.. rece cu Drako, dar am nevoie de mica drama de acum. Chiat foarte mult.
Sper ca mai vorbiti si voi cu mine si sa stiti ca va urasc. Taceti mereeu!!.........(*tacere mormantala*). Vedeti?

PS: In media este Liam plangand. :'(

*Deea*